temperanță

română

Etimologie

Din franceză tempérance.

Pronunție

• AFI: /tem.pe'ran.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului temperanță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	temperanță	'
Articulat	temperanța	'
Genitiv-Dativ	temperanței	'
Vocativ	'	'

1. caracter temperat; simț al măsurii; cumpătare; sobrietate; austeritate.

Traduceri

Traduceri