usturime

română

Etimologie

Din a ustura + sufixul -ime.

Pronunție

• AFI: /us.tu'ri.me/

Substantiv

Declinarea substantivului usturime
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	usturime	usturimi
Articulat	usturimea	usturimile
Genitiv-Dativ	usturimii	usturimilor
Vocativ	usturime	usturimilor

1. senzație dureroasă caracteristică, pricinuită de o înțepătură, de o arsură, de urzicare, de un miros înțepător etc.; usturătură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online