vioiciune

română

Etimologie

Din vioi + sufixul -iciune.

Pronunție

• AFI: /vi.o.iˈʧju.ne/

Substantiv

Declinarea substantivului vioiciune
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vioiciune	vioiciuni
Articulat	vioiciunea	vioiciunile
Genitiv-Dativ	vioiciunii	vioiciunilor
Vocativ	vioiciune	vioiciunilor

1. calitatea de a fi vioi; sprinteneală, zburdălnicie, agerime în mișcări; însuflețire, animație.
2. neastâmpăr, strălucire, expresie vie; elan, avânt.
3. capacitatea de a înțelege cu ușurință ceva, de a reacționa spontan la ceva; istețime; spontaneitate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online