Înțelepciune

Înțelepciunea (în greacă Σοφία, transliterat: Sofía) este capacitatea superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. Este capacitatea de a gândi și de a acționa prin folosirea cunoștințelor, a experienței, a înțelegerii, a bunului simț și insight,^[1] prin cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență, spirit de prevedere.

Statuia Înțelepciunii, Biblioteca lui Celsus^⁠(en)^[traduceți], Efes, Anatolia

Înțelepciunea este cunoaștere, înțelegere, experiență, și înțelegere intuitivă, împreună cu capacitatea de a aplica aceste calități în vederea găsirii de soluții pentru probleme.

Înțelepciunea este asociată cu unele atribute, cum ar fi judecata imparțială, compasiunea, cunoașterea de sine a experienței, auto-transcendența și non-atașamentul^[2] și virtuțile precum etica și bunăvoința.^[3]^[4]

Înțelepciunea a fost definită în multe feluri diferite,^[2]^[5]^[3] incluzând mai multe abordări distincte pentru a evalua caracteristicile atribuite înțelepciunii.^[6]^[7]

Note

^ „Wisdom - Define Wisdom at Dictionary.com”. Dictionary.com.
^ ^a ^b Grossmann, I. (2017). „Wisdom in context”. Perspectives on Psychological Science. 21 (12): 1254–1266. doi:10.1177/1745691616672066. PMID 28346113.
^ ^a ^b Staudinger, U.M.; Glück, J. (2011). „Psychological wisdom research: Commonalities and differences in a growing field”. Annual Review of Psychology. 62: 215–241. doi:10.1146/annurev.psych.121208.131659. PMID 20822439.
^ Walsh R. (iunie 2015). „What is wisdom? Cross-cultural and cross-disciplinary syntheses”. Review of General Psychology. 19 (3): 178–293. doi:10.1037/gpr0000045.
^ Trowbridge R (mai 2011). „Waiting for Sophia: 30 years of conceptualizing wisdom in empirical psychology”. Research in Human Development. 8: 111–117. doi:10.80/15427609.2011.568872. |access-date= necesită |url= (ajutor)
^ Glück J (octombrie 2018). „Measuring Wisdom: Existing Approaches, Continuing Challenges, and New Developments”. The Journals of Gerontology. Series B, Psychological Sciences and Social Sciences. 73 (8): 1393–1403. doi:10.1093/geronb/gbx140. PMC 6178965  . PMID 29281060.
^ Brienza, J.P.; Kung, F.Y.H.; Santos, H.; Bobocel, D.R.; Grossmann, I. (2017). „Wisdom, Bias, and Balance: Toward a Process-Sensitive Measurement of Wisdom-Related Cognition”. Journal of Personality and Social Psychology. 115 (6): 1093–1126. doi:10.1037/pspp0000171. PMID 28933874.

Vezi și

Sfânta Înțelepciune

Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!

[1] „Wisdom - Define Wisdom at Dictionary.com”. Dictionary.com.

[:0-2] Grossmann, I. (2017). „Wisdom in context”. Perspectives on Psychological Science. 21 (12): 1254–1266. doi:10.1177/1745691616672066. PMID 28346113.

[:2-3] Staudinger, U.M.; Glück, J. (2011). „Psychological wisdom research: Commonalities and differences in a growing field”. Annual Review of Psychology. 62: 215–241. doi:10.1146/annurev.psych.121208.131659. PMID 20822439.

[Walsh2015-4] Walsh R. (iunie 2015). „What is wisdom? Cross-cultural and cross-disciplinary syntheses”. Review of General Psychology. 19 (3): 178–293. doi:10.1037/gpr0000045.

[Trowbridge2011-5] Trowbridge R (mai 2011). „Waiting for Sophia: 30 years of conceptualizing wisdom in empirical psychology”. Research in Human Development. 8: 111–117. doi:10.80/15427609.2011.568872. |access-date= necesită |url= (ajutor)

[6] Glück J (octombrie 2018). „Measuring Wisdom: Existing Approaches, Continuing Challenges, and New Developments”. The Journals of Gerontology. Series B, Psychological Sciences and Social Sciences. 73 (8): 1393–1403. doi:10.1093/geronb/gbx140. PMC 6178965  . PMID 29281060.

[:1-7] Brienza, J.P.; Kung, F.Y.H.; Santos, H.; Bobocel, D.R.; Grossmann, I. (2017). „Wisdom, Bias, and Balance: Toward a Process-Sensitive Measurement of Wisdom-Related Cognition”. Journal of Personality and Social Psychology. 115 (6): 1093–1126. doi:10.1037/pspp0000171. PMID 28933874.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]