Alegeri parlamentare în România, 2024

alegeri preconizate a avea loc în anul 2024

Alegerile parlamentare din România din 2024 au avut loc pe data de 1 decembrie 2024 și au determinat structura Parlamentului (format din Senat și Camera Deputaților) pentru perioada 2024–2028. În total, au fost alese 136 de locuri în Senat și 330 de locuri în Camera Deputaților, care vor fi distribuite între partidele și alianțele ce depășesc pragul electoral de 5%. Aceste alegeri au avut cea mai ridicată prezența la vot din 2004. La alegerile legislative/parlamentare precedente, prezența la vot a fost de 31,95% în 2020 și 39,79% în 2016.

Alegeri parlamentare în România, 2024
România
2020 ←
membri
1 decembrie 2024
→ 2028

Senat: 134 mandate[a]
Camera Deputaților: 331 mandate

68 S și 166 D mandate necesare pentru majoritate

Prezență la urne

52,50%
  Partidul majoritar Partid minoritar Al treilea partid
 
Lider Marcel Ciolacu George Simion Ilie Bolojan
Partid PSD AUR PNL
Ultimele alegeri 47 S / 110 D 14 S / 33 D 41 S / 93 D
Mandate câștigate 36 S / 86 D 28 S / 64 D 22 S / 50 D
Mandate schimbate 10 S
24 D
14 S
31 D
19 S
43 D
Procente 22,30% S
21,96% D
18,30% S
18,01% D
14,28% S
13,20% D
Schimbare 7,02% S
6,94% D
9,13% S
8,93% D
11,30% S
11,98% D

  Al patrulea partid Al cincilea partid Al șaselea partid
 
Lider Elena Lasconi Diana Șoșoacă Anamaria Gavrilă
Partid USR S.O.S. POT
Ultimele alegeri 25 S / 55 D Nu a existat Nu a existat
Mandate câștigate 19 S / 40 D 11 S / 27 D 7 S / 24 D
Mandate schimbate 6 S
15 D
11 S
27 D
7 S
24 D
Procente 12,26% S
12,40% D
7,76% S
7,36% D
6,39% S
6,46% D
Schimbare 3,60% S
2,97% D
Nou Nou

  Al șaptelea partid
 
Lider Kelemen Hunor
Partid UDMR
Ultimele alegeri 9 S / 21 D
Mandate câștigate 10 S / 22 D
Mandate schimbate 1 S
1 D
Procentaj 6,38% S
6,33% D
Schimbare 0,49% S
0,59% D



Prim-ministru în funcție

Marcel Ciolacu
CNR

Prim-ministru ales

Marcel Ciolacu
CNR

Fiecare circumscripție electorală (județele României, diaspora și București) a avut buletine de vot diferite, adaptate candidaților și partidelor înscrise în acea zonă. Alegătorii au putut vota la secția de votare unde au fost arondați, în funcție de domiciliu sau reședință, sau pe listele suplimentare, dar doar în cadrul unei secții din aceeași circumscripție electorală. Toți alegătorii din diaspora au votat pentru Circumscripția electorală nr. 43 - Diaspora, fie la secțiile de votare din străinătate, fie prin corespondență. Circumscripția electorală nr. 43 are alocate 4 mandate de deputat și 2 de senator.

În urma alegerilor parlamentare, niciun partid nu a obținut majoritatea în alegeri, Coaliția Națională pentru România, condusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), și-a pierdut majoritatea în ambele camere ale parlamentului, alături de câștiguri semnificative ale partidelor de extremă dreapta, precum Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), S.O.S. România și Partidul Oamenilor Tineri (POT). În urma alegerilor, a fost format un guvern de mare coaliție proeuropeană între PSD, PNL și UDMR, cu sprijinul minorităților naționale. La 23 decembrie, al doilea Guvern Ciolacu a fost învestit cu o marjă redusă, cu 240 de voturi pentru din 465.

Guvernul Cîțu

modificare

În urma alegerilor legislative din decembrie 2020, a fost învestit Guvernul Cîțu, susținut de o coaliție formată din trei partide parlamentare: PNL, USR PLUS și UDMR.[1]

În septembrie 2021, un conflict major în cadrul coaliției a dus la declanșarea crizei politice din 2021. Premierul Florin Cîțu, susținut de președintele Klaus Iohannis, l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion.[2][3] Până pe 7 septembrie 2021,[4] toți ceilalți miniștri USR au demisionat din guvern, lăsând Guvernul Cîțu în minoritate. Ulterior, acesta a fost demis în noiembrie 2021 printr-o moțiune de cenzură fără precedent, cu cel mai mare număr de voturi împotriva unui guvern din istoria politică a României post-1989.

Coaliția Națională pentru România

modificare

Criza politică s-a încheiat prin formarea unei coaliții. A fost învestit Guvernul Ciucă, susținut de Coaliția Naționala pentru România (CNR), formată din PNL, PSD și UDMR, care a rămas la putere până în iunie 2023, când UDMR s-a retras din majoritate. Pe 15 iunie 2023, în cadrul acordului de rotație guvernamentală, s-a cedat guvernarea către cabinetul condus de Marcel Ciolacu.

Alegerile din 9 iunie

modificare

Alegerile pentru Parlamentul European și cele locale au avut loc pe 9 iunie 2024. Cele două partide aflate la guvernare au format o alianță electorală pentru alegerile europarlamentare, precum și în anumite circumscripții pentru alegerile locale. Rezultatele au fost considerate o victorie pentru CNR, deși PNL a suferit pierderi semnificative în fața partenerilor de coaliție în cursele în care au candidat separat.

Noua Alianță a Dreptei Unite (ADU) a înregistrat pierderi semnificative, Partidul Mișcarea Populara (PMP) pierzând 88% dintre primarii săi, iar Uniunea Salvați România (USR) a pierdut curse importante la Brașov și în București, în special în sectoarele 1 și 2, unde candidații care și-au pierdut mandatele au susținut că a avut loc fraudă electorală. Performanța slabă a USR a dus la demisia lui Cătălin Drulă din funcția de președinte al partidului, acesta fiind înlocuit de primarul din Câmpulung, Elena Lasconi.

Sistem electoral

modificare

Atât cei 330 de membri ai Camerei Deputaților, cât și cei 136 de membri ai Senatului sunt aleși în 43 de circumscripții plurinominale, bazate pe cele 41 de județe ale României, Municipiul București, precum și diaspora românească, utilizând reprezentarea proporțională pe liste de partid.

Legea nr. 208/2015 prevede că fiecărei circumscripții îi revine un deputat la fiecare 73.000 de locuitori și un senator la fiecare 168.000 de locuitori, în conformitate cu datele demografice colectate la 1 ianuarie a anului precedent de Institutul Național de Statistică (INS). Nicio circumscripție nu poate avea mai puțin de 4 deputați și 2 senatori.[5][6][7][8]

Partidele trebuie să treacă un prag electoral de 5% din voturile la nivel național sau cel puțin 20% din voturi în patru circumscripții. Alianțele electorale trebuie să atingă un prag mai ridicat: 8% pentru cele formate din două partide, 9% pentru cele cu trei partide și 10% pentru alianțele mai mari.

În Camera Deputaților pot fi adăugate mandate suplimentare (în prezent 18) pentru grupurile minorităților etnice care participă la alegeri și trec un prag mai scăzut (5% din numărul de voturi necesar pentru a obține un mandat în Camera Deputaților, calculat prin împărțirea numărului total de voturi obținute de partide, alianțe și candidați independenți care au trecut pragul electoral la numărul de mandate câștigate de aceștia).[9]

Circumscripții electorale[10][11] Deputați alocați Senatori alocați
București 29 13
Prahova 12 5
Iași, Constanța 11
Bacău, Cluj, Dolj, Suceava, Timiș 10 4
Argeș, Bihor, Brașov, Galați 9
Mureș 8
Neamț 8 3
Arad, Buzău, Dâmbovița, Maramureș, Vaslui 7
Botoșani, Hunedoara, Sibiu, Olt 6
Vâlcea 6 2
Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Gorj, Harghita, Ilfov, Satu Mare, Teleorman, Vrancea 5
Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți, Sălaj, Tulcea 4
Diaspora română 4

Calendar electoral

modificare

Data alegerilor coincide cu Ziua Marii Uniri, sărbătoarea națională a României.

Dată Eveniment
10 septembrie Termenul limită pentru alianțele electorale.
17 octombrie Depunerea listelor de candidați și înregistrarea românilor din străinătate.
22 octombrie Alegerea și depunerea simbolurilor electorale.
30 octombrie Tragerea la sorți pentru ordinea pe buletinul de vot.
1 noiembrie Începutul campaniei electorale.
28 noiembrie Termenul limită pentru votul prin corespondență.
30 noiembrie Sfârșitul campaniei electorale.
1 decembrie Ziua alegerilor. Urnele sunt deschise între 07:00 - 21:00.

Programul poate fi prelungit până la 23:59 dacă există cozi.

Secții de votare

modificare

Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la circumscripțiile electorale din România pentru alegerile parlamentare din 2024.

Circumscripție Număr secții
de votare
Persoane
alocate
Persoane
pe secție
Număr
maxim de persoane
arondate pe o secție
Sectorul 1 166 209.703 1263 2107
Sectorul 2 202 293.987 1455 2521
Sectorul 3 294 446.523 1519 3876
Sectorul 4 189 271.501 1437 2132
Sectorul 5 198 240.182 1213 1970
Sectorul 6 240 325.747 1357 1982
Alba 440 303.382 690 1993
Arad 440 380.326 864 1966
Argeș 527 511.237 970 2221
Bacău 640 589.604 921 2021
Bihor 659 497.896 756 2066
Bistrița-Năsăud 314 260.712 830 1964
Botoșani 433 375.974 868 2000
Brașov 467 524.211 1123 2007
Brăila 284 272.495 959 1920
Buzău 426 365.720 858 2122
Caraș-Severin 364 253.656 697 1579
Călărași 235 239.393 1019 1981
Cluj 674 616.750 915 2078
Constanța 562 614.325 1093 2039
Covasna 214 179.388 838 1657
Dâmbovița 434 416.661 960 1957
Dolj 534 551.647 1033 2019
Galați 438 523.559 1195 1989
Giurgiu 245 213.601 872 1955
Gorj 334 288.114 863 1925
Harghita 292 264.170 905 1911
Hunedoara 524 364.324 695 1856
Ialomița 220 220.901 1004 1799
Iași 783 810.450 1035 2158
Ilfov 294 425.241 1446 2010
Maramureș 444 420.664 947 1969
Mehedinți 290 222.002 766 1955
Mureș 571 470.741 824 1983
Neamț 490 455.305 929 1924
Olt 381 347.039 911 1980
Prahova 624 633.303 1015 2210
Satu Mare 340 310.875 914 1931
Sălaj 312 192.001 615 1952
Sibiu 381 383.304 1006 2015
Suceava 561 608.856 1085 2225
Teleorman 334 285.146 854 1745
Timiș 619 631.269 1020 1984
Tulcea 205 185.396 904 1941
Vaslui 552 426.928 773 2312
Vâlcea 434 314.920 726 1988
Vrancea 364 304.526 837 1922
18.968[tabel 1] 18.043.655[tabel 2] 974[tabel 3] 3876[tabel 4]
  1. ^ Total secții de votare
  2. ^ Număr de alegători pe listele de votare
  3. ^ Media alegătorilor pe secții de votare
  4. ^ Cei mai mulți alegători la o secție de votare din România

Legislatura 2020–2024

modificare

Tabelul de mai jos arată lista partidelor parlamentare din actuala legislatură, precum și alianțele politice sau electorale în vigoare.

Grupurile parlamentare din Camera Deputaților

modificare
Grup parlamentar Lider Mandate în prezent[12]
Partidul Social Democrat

(PSD)

Ciprian-Constantin Șerban
104 / 330
Partidul Național Liberal

(PNL)

Gabriel Andronache
76 / 330
Neafiliați -
44 / 330
Uniunea Salvați România

(USR)

Liviu-Ionuț Moșteanu
38 / 330
Alianța pentru Unirea Românilor

(AUR)

Ilie-Alin Coleșa
24 / 330
Uniunea Democrată Maghiară din România

(UDMR)

Botond Csoma
20 / 330
Minorități Varujan Pambuccian
17 / 330

Grupuri parlamentare din Senat

modificare
Grup parlamentar Lider Mandate în prezent[13]
Partidul Social Democrat

(PSD)

Florian-Dorel Bodog
49 / 136
Partidul Național Liberal

(PNL)

Cătălin-Daniel Fenechiu
31 / 136
Uniunea Salvați România

(USR)

Ion-Narcis Mircescu
20 / 136
Alianța pentru Unirea Românilor

(AUR)

Călin-Gheorghe Matieș
16 / 136
Uniunea Democrată Maghiară din România

(UDMR)

Attila-Zoltan Cseke
9 / 136
Neafiliați -
8 / 136

Candidați

modificare

Tabelul de mai jos prezintă informațiile referitoare la candidați din România pentru alegerile parlamentare din 2024.

Circumscripție electorală Senat Camera Deputaților Populație

2021

Prezență

alegeri 2020

Număr partide/

independenți

Număr total

candidați

Mandate Număr partide/

independenți

Număr total

candidați

Mandate
Municipiul București 21 202 13 42 493 29 1.716.961 31,16%
Alba 20 54 2 40 149 5 325.941 34,97%
Arad 21 71 3 40 185 7 410.143 29,77%
Argeș 23 87 4 44 223 9 569.932 33,38%
Bacău 23 85 4 44 216 10 601.387 27,95%
Bihor 21 79 4 41 214 9 551.297 37,32%
Bistrița-Năsăud 19 52 2 37 148 5 295.988 31,79%
Botoșani 19 63 3 39 158 6 392.821 28,98%
Brașov 21 80 4 41 227 9 546.615 31,88%
Brăila 22 57 2 42 160 5 281.452 29,68%
Buzău 18 59 3 42 172 7 404.979 34,82%
Caraș-Severin 19 54 2 39 152 5 246.588 29,94%
Călărași 20 54 2 42 140 4 283.458 34,09%
Cluj 20 72 4 40 211 10 679.141 31,60%
Constanța 19 88 5 41 226 11 655.997 31,18%
Covasna 18 50 2 41 124 4 200.042 31,44%
Dâmbovița 20 66 3 39 168 7 479.404 36,82%
Dolj 21 74 4 41 197 10 599.442 33,09%
Galați 20 70 4 41 198 9 496.892 29,77%
Giurgiu 20 56 2 42 149 4 262.066 36,94%
Gorj 22 58 2 40 158 5 314.684 37,30%
Harghita 18 42 2 39 134 5 291.950 37,25%
Hunedoara 19 64 3 38 154 6 361.657 33,04%
Ialomița 19 51 2 38 141 4 250.816 26,21%
Iași 22 100 5 44 254 11 760.774 26,78%
Ilfov 21 58 2 42 161 5 542.686 34,99%
Maramureș 20 66 3 42 187 7 452.475 28,98%
Mehedinți 20 60 2 42 146 4 234.339 42,61%
Mureș 19 74 4 38 183 8 518.193 31,84%
Neamț 20 75 3 41 196 8 454.203 29,09%
Olt 21 66 3 42 165 6 383.280 37,63%
Prahova 23 87 5 44 246 12 695.117 30,13%
Satu Mare 20 50 2 39 144 5 330.668 29,26%
Sălaj 16 54 2 36 136 4 212.224 31,78%
Sibiu 20 63 3 39 161 6 388.325 28,96%
Suceava 20 72 4 41 205 10 642.551 36,93%
Teleorman 21 54 2 41 143 5 323.544 37,61%
Timiș 22 85 4 43 242 10 650.533 30,56%
Tulcea 19 50 2 40 132 4 193.355 27,67%
Vaslui 19 61 3 41 172 7 374.700 23,55%
Vâlcea 21 53 2 43 160 6 335.312 32,97%
Vrancea 20 45 2 40 138 5 341.861 33,88%
Diaspora 17 51 2 38 140 4 251.202 N/A
TOTAL 864 2912 136 1749 7808 312 19.304.995 32.28%

Partide politice

modificare

Tabelul de mai jos prezintă numărul de candidați din partea fiecărui partid politic.

Formațiune politică[14] Număr candidați

Camera Deputaților

Număr candidați

Senat

Lider
Alianța Pentru Unirea Românilor (AUR) 408 213 George Simion
Partidul Alternativa Pentru Demnitate Națională (ADN) 186 108 Cătălin-Sorin Ivan
Dreptate și Respect în Europa pentru Toți (D.R.E.P.T.) 168 95 Vlad Gheorghe
Forța Dreptei (FD) 404 215 Ludovic Orban
Partidul Ecologist Român (P.E.R.) 78 50 Florin Mihail Secară
Partidul Național Conservator Român (PNCR) 269 166 Cristian Terheș
Partidul Național Liberal (PNL) 409 221 Ilie Bolojan
Partidul Noua Românie (P.N.R.) 37 36 Sebastian-Constantin Popescu
Partidul Oamenilor Tineri (POT) 93 56 Anamaria Gavrilă
Partidul Phralipe al Romilor (PPR) - 1 Călin Liviu Pădurean
Partidul Republican din România (PR) 16 9 Marian Cucșa
Partidul România în Acțiune (PRA) 276 148 Mihai Cristian Apostolache
Partidul Social Democrat (PSD) 416 223 Victor Negrescu
Partidul Social-Democrat Independent (PSDI) 317 160 Petre Marian Leonard
Partidul Social Democrat Unit (PSDU) 214 115 Oana Crețu
Partidul S.O.S. România (S.O.S.) 415 221 Diana Iovanovici-Șoșoacă
Patrioții Poporului Român (PPR) 107 65 Mihai Ioan Lasca
Reînnoim Proiectul European al României 175 98 Dragoș Pîslaru
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) 385 211 Hunor Kelemen
Uniunea Salvați România (USR) 389 200 Elena Lasconi
Alianța Național Creștină (ANC) 151 93 Florin Simion
Liga Acțiunii Naționale (PLAN) 40 24 Silviu Predoiu
România Socialistă (PSR) 208 125 Constantin Rotaru
Sănătate Educație Natură Sustenabilitate (SENS) 67 33 Andrei Macsut
Partidul Dreptății (PD) 2 2 George Buzatu
Partidul Uniunea Geto-dacilor (P-UGD) 4 4 Nicolae Cicerone Marinescu
Partidul Patria 4 3 Cristian Mihai
Candidat Independent 52 6 -
Partidul Verde (PV) 7 3 Bogdan Botea
Partidul Oamenilor Credincioși (POC) 10 4 Mihail Edu
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD) 6 4 Aurelian Pavelescu
Asociația Italienilor din România (RO.AS.IT.) 43 - Ioana Grosaru
Asociația „Liga Albanezilor din România” (ALAR) 43 - Bogdan-Alin Stoica
Asociația Macedonenilor din România (AMR) 86 - Ionel Stancu
Asociația Partida Romilor „Pro-europa” (Pro-Europa) 258 - Cătălin-Zamfir Manea
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România (CRLR) 129 - Silviu Feodor
Federația Comunităților Evreiești din România (FCER) 43 - Silviu Vexler
Forumul Cehilor din România 129 - Ștefan Bouda
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) 172 - Ovidiu Victor Ganț
Uniunea Armenilor din România (UAR) 172 - Varujan Pambuccian
Uniunea Bulgară din Banat-România (UBBR) 258 - Gheorghe Nacov
Uniunea Croaților din România (UCR) 43 - Giureci-Slobodan Ghera
Uniunea Culturală a Rutenilor din România (UCRR) 258 - Iulius Marian Firczak
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-musulmani din România (UDTTMR) 215 - Varol Amet
Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR) 43 - Iusein Ibram
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 86 - Adrian-Miroslav Merka
Uniunea Elenă din România (UER) 43 - Dragoș Gabriel Zisopol
Uniunea Polonezilor din România (UPR) 172 - Ghervazen Longher
Uniunea Sârbilor din România (USR) 43 - Ognean Crîstici
Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) 258 - Nicolae-Miroslav Petrețchi
Partidul Pensionarilor Uniți (PPU) 1 - Augustin Marius Pop

Candidați independenți

modificare

Tabelul de mai jos prezintă candidații independenți.

Nume candidat Listă Circumscripție Poziție
Daniel Ciobbanu Senat Botoșani (nr. 7) 19
Ioan-Mihai Băcanu Senat Prahova (nr. 31) 22
Ciprian-Gheorghe Stănescu Senat Prahova (nr. 31) 23
Iulian Lungu Senat Teleorman (nr. 36) 21
Ioan-Aurel Stancu Senat Timiș (nr. 37) 22
Constantin-Mircea Stoica Senat Vâlcea (nr. 40) 21
John-Ion Banu-Muscel Camera Deputaților Argeș (nr. 3) 44
Geanina-Elena Hagimă Camera Deputaților Argeș (nr. 3) 43
Oana-Mihaela Secară Camera Deputaților Bacău (nr. 4) 44
George-Bogdan Stoian Camera Deputaților Bacău (nr. 4) 43
Dorin Curtean Camera Deputaților Bihor (nr. 5) 40
János-Attila Szűcs Camera Deputaților Bihor (nr. 5) 41
Gheorghe-Damian Baciu Camera Deputaților Brașov (nr. 8) 41
Laura-Mirela Iusein Camera Deputaților Brăila (nr. 9) 42
Mircea Ion Camera Deputaților Buzău (nr. 10) 42
Matei-Alexandru Negoiță Camera Deputaților Buzău (nr. 10) 41
Vasile Iancu Camera Deputaților Călărași (nr. 12) 40
Geapon Karani Camera Deputaților Călărași (nr. 12) 42
Mihai Toader Camera Deputaților Călărași (nr. 12) 41
Ioan-Sabin Sărmaș Camera Deputaților Cluj (nr. 13) 40
Romeo Boșneagu Camera Deputaților Constanța (nr. 14) 41
Mihai-Sorin Tîrnoveanu Camera Deputaților Covasna (nr. 15) 41
Ilie Ciobanu Camera Deputaților Dâmbovița (nr. 16) 39
Aurelian-Leonard Dan Camera Deputaților Dolj (nr. 17) 40
Ringo Dămureanu Camera Deputaților Dolj (nr. 17) 41
Adrian Fanaca Camera Deputaților Galați (nr. 18) 40
Dănuț Rusu Camera Deputaților Galați (nr. 18) 41
Vasile Ștefan Camera Deputaților Galați (nr. 18) 39
Stan Dumitrică Camera Deputaților Giurgiu (nr. 19) 42
Cosmin-Alin Olărașu Camera Deputaților Hunedoara (nr. 22) 38
Marinică Cazacu Camera Deputaților Ialomița (nr. 23) 38
Ștefan-Lucian Burlea Camera Deputaților Iași (nr. 24) 44
Ovidiu Moldovanu Camera Deputaților Iași (nr. 24) 42
Ciprian-Vasile Stegaru Camera Deputaților Iași (nr. 24) 43
Gheorghe-Sorinel Voinea Camera Deputaților Ilfov (nr. 25) 42
Mircea Cirț Camera Deputaților Maramureș (nr. 26) 42
Vasile Vlașin Camera Deputaților Maramureș (nr. 26) 41
Florin-Ion Măneanu Camera Deputaților Mehedinți (nr. 27) 42
Marin Renghea Camera Deputaților Olt (nr. 30) 42
Dumitrel-Victor Tița Camera Deputaților Olt (nr. 30) 41
Dumitru Bogdan Camera Deputaților Prahova (nr. 31) 43
Roberto Dan Camera Deputaților Prahova (nr. 31) 41
Eugen-Eduard David Camera Deputaților Prahova (nr. 31) 42
Ovidius-Dragoș Dinulescu Camera Deputaților Prahova (nr. 31) 44
Daniel Bodnar Camera Deputaților Suceava (nr. 35) 41
Andrei-Ionuț Neșculescu Camera Deputaților Suceava (nr. 35) 40
Tom-Cătălin Drăgan Camera Deputaților Teleorman (nr. 36) 41
Ionel-Marcel Abrudan Camera Deputaților Timiș (nr. 37) 42
Nelu Balaș Camera Deputaților Timiș (nr. 37) 41
Erich-Eduard Mocanu Gollent Camera Deputaților Timiș (nr. 37) 43
Valentin Spiru Camera Deputaților Tulcea (nr. 38) 40
Silvian-Andrei Spiridon Camera Deputaților Vaslui (nr. 39) 41
Florin-Mădălin Lisaru Camera Deputaților Vâlcea (nr. 40) 41
Virgil Pîrvulescu Camera Deputaților Vâlcea (nr. 40) 43
Ștefan-Alexandru Stancu Camera Deputaților Vâlcea (nr. 40) 42
Vasile Aga Camera Deputaților Vrancea (nr. 41) 40
Florin Andreicuț Camera Deputaților Diaspora (nr. 43) 37
Claudia Puiu-Barraud Camera Deputaților Diaspora (nr. 43) 38

Ordinea partidelor pe buletinul de vot

modificare

Lista din tabelul de mai jos a partidelor este conformă cu buletinul de vot publicat de Biroul Electoral Central (BEC).[15] De reținut: nu toate partidele politice au candidați în toate județele României iar candidații independenți pot participa la alegeri doar într-un singur județ.

Număr

pe buletin

Partid Abr. Ideologie În alianță cu
1. Partidul Național Liberal PNL Liberalism conservator
Creștin democrație
Conservatorism social
2. Forța Dreptei FD Liberalism conservator
Creștin democrație
PMP, AD, PNȚ-MM
3. Partidul Social Democrat PSD Social democrație
Conservatorism social
PUSL, PRO
4. Uniunea Democrată Maghiară din România UDMR Interesele minorității maghiare
Conservatorism social
5. Uniunea Salvați România USR Liberalism economic
Anticorupție
Liberalism
6. Alianța pentru Unirea Românilor AUR Populism de dreapta
Conservatorism
Naționalism românesc
BUN
7. Partidul Social Democrat Unit PSDU Social democrație
Creștin democrație
8. Partidul Patrioții Poporului Român PPR Conservatorism
Suveranism
9. Reînnoim Proiectul European al României REPER Liberalism
Progresism
Demos, ACUM, Volt
10. Alternativa pentru Demnitate Națională ADN Naționalism
Populism
11. Partidul Național Conservator Român PNCR Conservatorism național
Dreapta creștină
PRR
12. Partidul România în Acțiune România în Acțiune Naționalism civic
Centrism
13. Alianța Național Creștină ANC Naționalism creștin
Suveranism
14. Partidul Oamenilor Tineri POT Naționalism creștin
Liberalism economic
15. Partidul Ecologist Român PER Conservatorism verde
Creștin democrație
16. Partidul Social Democrat Independent PSDI Social democrație
Anti-securism
17. Partidul Pensionarilor Uniți PPU Interesele pensionarilor
18. Alianța România Socialistă ARS Socialism
Comunism
PSR, PSDM
19. Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți DREPT Centrism
Anticorupție
20. Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate SENS Politică verde
Progresism
21. S.O.S. România SOS RO Ultranaționalism
Ultraconservatorism
Rusofilie
22. Partidul Noua Românie PNR Naționalism
Anticorupție
23.–41. Partidele minorităților etnice

sau independenți

Interesele minorităților etnice UDTTMR, UPR, UDTR,

FCR, ALAR, UBB-R, FCER, PRPE, AMR, CRLR, UER,

UDSCR, UCRR, FDGR, UAR, UCR, USR, UUR, Ro.As.It.

Sondaje de opinie

modificare

În graficul de mai jos (actualizat până în noiembrie 2024) se regăsesc sondajele de opinie aferente alegerilor parlamentare/legislative care au avut loc la data de 1 decembrie 2024:

 

     PSD

     PNL

     USR

     AUR

     UDMR/RMDSZ

     AFDLC

     REPER

     S.O.S.

Rezultate

modificare

Camera Deputaților

modificare
 
Partid Voturi % Locuri +/- %
Partidul Social Democrat 2.030.144 21,96% 86 -24 25,98%
Alianța pentru Unirea Românilor 1.665.143 18,01% 63 +30 19,03%
Partidul Național Liberal 1.219.810 13,20% 49 -44 14,80%
Uniunea Salvați România 1.146.357 12,40% 40 -15 12,08%
S.O.S. România 679.967 7,36% 28 Nou 8,45%
Partidul Oamenilor Tineri 596.745 6,46% 24 Nou 7,25%
Uniunea Democrată Maghiară din România 585.397 6,33% 22 +1 6,64%
Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate 276.494 2,99% 0 Nou
Forța Dreptei 189.678 2,05% 0 -16
Partidul Social Democrat Unit 177.137 1,92% 0 Nou
Reînnoim Proiectul European al României 114.223 1,24% 0 Nou
Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți 107.474 1,16% 0 Nou
Partidul Național Conservator Român 45.687 0,49% 0 Nou
Partidul Patrioții Poporului Român 40.960 0,44% 0 0
Partidul Ecologist Român 34.641 0,37% 0 0
Partidul Social Democrat Independent 33.372 0,36% 0 0
Partidul România în Acțiune 28.504 0,31% 0 Nou
Alianța Național Creștină 25.789 0,28% 0 0
Partidul Noua Românie 14.107 0,15% 0 0
Partida Romilor „Pro Europa” 13.881 0,15% 1 0 0.3%
Asociația Macedonenilor din România 13.800 0,15% 1 0 0,3%
Alianța România Socialistă 12.849 0,14% 0 0
Liga Albanezilor din România 9.177 0,10% 1 0 0,3%
Uniunea Ucrainenilor din România 8.750 0,09% 1 0 0,3%
Forumul Democrat al Germanilor din România 8.577 0,09% 1 0 0,3%
Uniunea Sârbilor din România 7.962 0,09% 1 0 0,3%
Alternativa pentru Demnitate Națională 7.747 0,08% 0 0
Uniunea Elenă din România 7.565 0,08% 1 0 0,3%
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România 7.434 0,08% 1 0 0,3%
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România 7.420 0,08% 1 0 0,3%
Federația Comunităților Evreiești din România 5.281 0,06% 1 0 0,3%
Uniunea Bulgară din Banat-România 5.089 0,06% 1 0 0,3%
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România 4.908 0,05% 1 0 0,3%
Uniunea Armenilor din România 4.747 0,05% 1 0 0,3%
Uniunea Culturală a Rutenilor din România 4.571 0,05% 1 0 0,3%
Uniunea Democrată Turcă din România 4.547 0,05% 1 0 0,3%
Uniunea Croaților din România 4.413 0,05% 1 0 0,3%
Uniunea Polonezilor din România 4.215 0,05% 1 0 0,3%
Asociația Italienilor din România 4.128 0,04% 1 0 0,3%
Partidul Liga Acțiunii Naționale 2.912 0,03% 0 Nou
Forumul Cehilor din România 2.817 0,03% 1 Nou 0,3%
Partidul Pensionarilor Uniți 229 0,00% 0 0
Independenți 7,826 0,08% 0 0
Voturi invalide/albe 195.115 2,06%
Total 9,455,072 100,00%
Votanți înregistrați/prezența 18,008,555 52,50%
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Numărul de locuri

 
Partid Voturi % Locuri +/- %
Partidul Social Democrat 2.065.087 22,30% 36 -11 26,86%
Alianța pentru Unirea Românilor 1.694.705 18,30% 28 +14 20,89%
Partidul Național Liberal 1.322.468 14,28% 22 -19 16,41%
Uniunea Salvați România 1.134.831 12,26% 19 -6 14,17%
S.O.S. România 718.409 7,76% 12 Nou 8,95%
Partidul Oamenilor Tineri 591.927 6,39% 7 Nou 5,22%
Uniunea Democrată Maghiară din România 590.783 6,38% 10 +1 7,46%
Partidul Sănătate, Educație, Natură, Sustenabilitate 263.173 2,84% 0 Nou
Forța Dreptei 173.703 1,88% 0 -3
Partidul Social Democrat Unit 164.659 1,78% 0
Reînnoim Proiectul European al României 126.408 1,37% 0 Nou
Partidul Dreptate și Respect în Europa pentru Toți 114.500 1,24% 0 Nou
Partidul Național Conservator Român 50.287 0,54% 0 Nou
Partidul Patrioții Poporului Român 48.436 0,52% 0 0
Partidul Social Democrat Independent 41.712 0,45% 0 0
Partidul Ecologist Român 38.561 0,42% 0 0
Alianța Național Creștină 31.094 0,34% 0 0
Partidul România în Acțiune 30.252 0,33% 0 Nou
Partidul Noua Românie 17.203 0,19% 0 0
Alianța România Socialistă 16.256 0,18% 0 0
Alternativa pentru Demnitate Națională 10.473 0,11% 0 0
Partidul Liga Acțiunii Naționale 3.838 0,04% 0 Nou
Alte partide/independenți 10.412 0,10% 0 0
Voturi invalide/albe 194.189 2,09%
Total 9,259,957 100.00%
Votanți înregistrați/prezența 18,008,555 51,41%
Sursa: Autoritatea Electorală Permanentă (AEP)

Numărul de locuri

   
Partidele care au obținut cele mai multe voturi într-un UAT la senat și camera deputaților

Reacții

modificare

Partidul REPER a solicitat Biroului Electoral Central anularea alegerilor parlamentare din 2024 subliniind că motivele care au dus la decizia CCR de a anula alegerile prezidențiale din 2024 sunt valabile și pentru alegerile parlamentare.[16]

Vlad Gheorghe, liderul partidului DREPT, a cerut de asemenea anularea alegerilor parlamentare invocând (aceleași „cauze” ca la anularea alegerilor parlamentare din 2024): „ingerința Rusiei”, „manipularea și dezinformarea populației”.[17]

  1. ^ 2 din cele 136 de locuri din Senat au rămas neatribuite deoarece partidul POT nu a avut candidați în județele Giurgiu și Ialomița
  1. ^ „Noul Guvern de coaliție condus de Florin Cîțu a fost învestit de Parlament. Mesaj scurt al lui Iohannis, la ceremonia de învestire”. Mediafax. . Accesat în . 
  2. ^ Dan Popa (). „PNL, acest PSD de dreapta. Rivale, dar își unesc puterile”. Ziare.com. Accesat în . 
  3. ^ Bogdan Păcurar (). „Orban: Florin Cîțu trebuia să-și dea demisia din momentul în care USR PLUS a decis să se retragă din coaliție”. Digi24.ro. Accesat în . 
  4. ^ Andreea Ghiorghe (). „Miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile din Guvernul Cîțu. Barna: "Am făcut ceea ce am anunțat". Adevărul. Accesat în . 
  5. ^ Ioana Hurdea (). „PSD si PNL s-au inteles: Comasare pe 9 iunie, prezidentiale in toamna, parlamentare pe 8 decembrie. Declaratiile lui Ciolacu”. Aktual24.ro. Accesat în . 
  6. ^ en „ROMANIA (Camera Deputatilor), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  7. ^ „ARTICOLUL 63 - Durata mandatului”. Constituția României. Camera Deputaților. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ „Când vor avea loc alegerile în 2024. PSD și PNL au stabilit data localelor, bătălia se dă pentru prezidențiale simultan cu parlamentare”. Digi24.ro. . Accesat în . 
  9. ^ „Art 56 Candidaturile | Lege 208/2015 actualizată 2024”. Lege5. Accesat în . 
  10. ^ Ionela Gavril (). Anca Pandea, ed. „Evoluția sistemului de vot în România, la alegerile parlamentare de după 1989”. AGERPRES. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ en „ROMANIA (Senatul), Electoral system”. Inter-Parliamentary Union (în engleză). 
  12. ^ „Grupuri parlamentare”. Camera Deputaților din România. Accesat în . 
  13. ^ „Grupuri parlamentare”. Senatul României. Accesat în . 
  14. ^ Arambescu, Dana (). „Care sunt partidele care participă la alegerile parlamentare 2024”. Libertatea. Accesat în . 
  15. ^ „S-a stabilit ordinea partidelor politice pe buletinele de vot: PNL pe prima poziție”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  16. ^ Sebastian Pricop (), REPER cere anularea alegerilor parlamentare: „Avem date evidente care indică ingerința Rusiei” - HotNews.ro, HotNews.ro 
  17. ^ Marina Constantinoiu (), Partidele DREPT și Reper au cerut și anularea alegerilor parlamentare. „Au fost tot sub război hibrid”, www.digi24.ro 
  NODES
camera 68
mac 3
Note 2
os 28
text 2