Antiaritmic

Identificare
Antiaritmic
Clase de antiaritmice după efectul pe care îl au asupra potențialului de acțiune
Cod ATC	C01B
Date clinice
Utilizare	Aritmii cardiace
Date farmacocinetice
Țintă biologică	Miocard
Modifică date / text

Antiaritmicele sunt medicamente utilizate în tratamentul aritmiilor cardiace, pentru corectarea ritmului cardiac anormal.^[1] Exemple de tulburări de ritm cardiac în care se utilizează antiaritmicele sunt: fibrilația atrială, flutter-ul atrial, tahicardia ventriculară și fibrilația ventriculară. Exemple de medicamente antiaritmice sunt: chinidină, metoprolol, amiodaronă, verapamil, ajmalină, sparteină, sulfat de magneziu.

Clasificarea acestora este problematică deoarece majoritatea agenților antiaritmice prezintă mecanisme de acțiune multiple, însă cel mai adesea este utilizată clasificarea Vaughan Williams.

Clasificarea Vaughan Williams

Clasificarea Vaughan Williams^[2] a fost introdusă în anul 1970 de către Miles Vaughan Williams.^[3] Clasificarea se bazează pe tipul de canal/receptor pe care antiaritmicele îl blochează în principal, iar original clasificarea includea patru clase. Noii agenți sau cei cu mecanisme separate sunt de obicei grupați în „clasa V”. Clasa I este împărțită în trei subclase.^[4]

Clasa I

Efectul clasei IA

Efectul clasei IB

Efectul clasei IC

Antiaritmicele de clasă I blochează canalele de sodiu (Na⁺).^[4] Acestea sunt subclasificate în trei subclase (IA, IB și IC) pe baza efectului pe care îl au asupra duratei potențialului de acțiune.^[5]^[6]

Clasa IA

Antiaritmicele de clasă IA prelungesc durata potențialului de acțiune; ele sunt:

Clasa IB

Antiaritmicele de clasă IB scurtează durata potențialului de acțiune; ele sunt:

Clasa IC

Antiaritmicele de clasă IC nu influențează semnificativ durata potențialului de acțiune; ele sunt:

Clasa II

Antiaritmicele de clasă II sunt medicamente beta-blocante.^[4] Exemple includ: atenolol, esmolol, propranolol și metoprolol.

Clasa III

Efectul clasei III

Antiaritmicele de clasă III blochează canalele de potasiu (K⁺), ceea ce prelungește durata potențialului de acțiune și repolarizarea.^[4]^[7] Exemple sunt:

Clasa IV

Antiaritmicele de clasă IV blochează canalele de calciu (Ca²⁺) lente (de tip L).^[4] Exemple includ:

Clasa V (alți agenți)

Aceste antiaritimice au intrat în terapia aritmiilor doar după dezvoltarea sistemului de clasificare Vaughan Williams, și nu pot fi clasificate în celelalte clase:

Adenozină, utilizată intravenos în tahicardii supraventriculare.^[8]
Digoxină
Sulfat de magneziu, utilizat doar în aritmii specifice,^[9] dar și în eclampsia^[10]
Vernakalant, blochează canalele de potasiu și de sodiu

Note

^ „Antiaritmice - definiție”, Sfatulmedicului.ro, accesat în 30 ianuarie 2019
^ Rang, Humphrey P; Ritter, James M.; Flower, Rod J.; Henderson, Graeme (2012). Rang and Dale's pharmacology (ed. 7th). Elsevier. p. 255. ISBN 9780702034718.
^ Vaughan Williams, EM (1970) Classification of antiarrhythmic drugs. In Symposium on Cardiac Arrhythmias (Eds. Sandoe E, Flensted- Jensen E, Olsen KH). Astra, Elsinore. Denmark (1970)
^ ^a ^b ^c ^d ^e „Vaughan-Williams Classification of Antiarrhythmic Drugs”, Cvpharmacology.com, accesat în 10 iunie 2020
^ Milne JR, Hellestrand KJ, Bexton RS, Burnett PJ, Debbas NM, Camm AJ (februarie 1984). „Class 1 antiarrhythmic drugs – characteristic electrocardiographic differences when assessed by atrial and ventricular pacing”. Eur. Heart J. 5 (2): 99–107. doi:10.1093/oxfordjournals.eurheartj.a061633. PMID 6723689.
^ Trevor, Anthony J.; Katzung, Bertram G. (2003). Pharmacology. New York: Lange Medical Books/McGraw-Hill, Medical Publishing Division. p. 43. ISBN 978-0-07-139930-2.
^ Lenz, TL; Hilleman, DE (2000). „Dofetilide, a New Class III Antiarrhythmic Agent”. Pharmacotherapy. 20 (7): 776–86. doi:10.1592/phco.20.9.776.35208. PMID 10907968.
^ Conti JB, Belardinelli L, Utterback DB, Curtis AB (martie 1995). „Endogenous adenosine is an antiarrhythmic agent”. Circulation. 91 (6): 1761–67. doi:10.1161/01.cir.91.6.1761. PMID 7882485.
^ Brugada P (iulie 2000). „Magnesium: an antiarrhythmic drug, but only against very specific arrhythmias”. Eur. Heart J. 21 (14): 1116. doi:10.1053/euhj.2000.2142  . PMID 10924290.
^ Rozenberg, P. (2006). „Magnesium sulphate for the management of preeclampsia”. Gynecol Obstet Fertil (în French). 34 (1): 54–9. doi:10.1016/j.gyobfe.2005.06.025. PMID 16406662.

Vezi și

Format:Antiaritmice

[Sfatulmedicului.ro_2019-01-30-1] „Antiaritmice - definiție”, Sfatulmedicului.ro, accesat în 30 ianuarie 2019

[2] Rang, Humphrey P; Ritter, James M.; Flower, Rod J.; Henderson, Graeme (2012). Rang and Dale's pharmacology (ed. 7th). Elsevier. p. 255. ISBN 9780702034718.

[VW70-3] Vaughan Williams, EM (1970) Classification of antiarrhythmic drugs. In Symposium on Cardiac Arrhythmias (Eds. Sandoe E, Flensted- Jensen E, Olsen KH). Astra, Elsinore. Denmark (1970)

[Cvpharmacology-4] „Vaughan-Williams Classification of Antiarrhythmic Drugs”, Cvpharmacology.com, accesat în 10 iunie 2020

[pmid6723689-5] Milne JR, Hellestrand KJ, Bexton RS, Burnett PJ, Debbas NM, Camm AJ (februarie 1984). „Class 1 antiarrhythmic drugs – characteristic electrocardiographic differences when assessed by atrial and ventricular pacing”. Eur. Heart J. 5 (2): 99–107. doi:10.1093/oxfordjournals.eurheartj.a061633. PMID 6723689.

[isbn0-07-139930-5-6] Trevor, Anthony J.; Katzung, Bertram G. (2003). Pharmacology. New York: Lange Medical Books/McGraw-Hill, Medical Publishing Division. p. 43. ISBN 978-0-07-139930-2.

[7] Lenz, TL; Hilleman, DE (2000). „Dofetilide, a New Class III Antiarrhythmic Agent”. Pharmacotherapy. 20 (7): 776–86. doi:10.1592/phco.20.9.776.35208. PMID 10907968.

[pmid7882485-8] Conti JB, Belardinelli L, Utterback DB, Curtis AB (martie 1995). „Endogenous adenosine is an antiarrhythmic agent”. Circulation. 91 (6): 1761–67. doi:10.1161/01.cir.91.6.1761. PMID 7882485.

[pmid10924290-9] Brugada P (iulie 2000). „Magnesium: an antiarrhythmic drug, but only against very specific arrhythmias”. Eur. Heart J. 21 (14): 1116. doi:10.1053/euhj.2000.2142  . PMID 10924290.

[Rozenberg-2006-10] Rozenberg, P. (2006). „Magnesium sulphate for the management of preeclampsia”. Gynecol Obstet Fertil (în French). 34 (1): 54–9. doi:10.1016/j.gyobfe.2005.06.025. PMID 16406662.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]