Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării
Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării | |
Semnat | 10 decembrie 1982 Montego Bay, Jamaica |
---|---|
Intrat în vigoare | 16 noiembrie 1994[1] |
Semnatari | 157[2] |
Participanți | 167[2][3] |
Ratificat de | 166 (UE e numărat ca un stat) |
Depozitar | Secretarul General al Națiunilor Unite |
Limbă | arabă, chineză, engleză, franceză, rusă și spaniolă |
Prezență online | |
United Nations Convention on the Law of the Sea la Wikisource | |
Modifică date / text |
Convenția Națiunilor Unite asupra dreptului mării (engleză United Nations Convention on the Law of the Sea, prescurtat UNCLOS) este un acord internațional care a rezultat din a treia Conferință a Organizației Națiunilor Unite privind dreptul mării (UNCLOS III), care a avut loc între 1973 și 1982. Legea din Convenție definește drepturile și responsabilitățile națiunilor cu privire la utilizarea lor a oceanele lumii, de stabilire a orientărilor pentru întreprinderi, mediul, precum și managementul marin a resurselor naturale. Convenția, încheiată în 1982, a înlocuit patru tratate din 1958. UNCLOS a intrat în vigoare în 1994, la un an după ce Guyana a devenit a 60-a națiune ce a semnat tratatul.[1] Până în ianuarie 2015, 166 de țări și Uniunea Europeană au aderat la convenție.
Semnarea și ratificarea
modificareConvenția a fost deschisă pentru semnare la 10 decembrie 1982 și a intrat în vigoare la 16 noiembrie 1994, după ratificarea celei a 60-a țară.[1] Convenția a fost ratificată de 167 de părți, care includ 166 de țări (163 de state membre a Națiunilor Unite plus observatorul Națiunilor Unite Palestina, precum și Insulele Cook și Niue) și Uniunea Europeană.[2][4]
- State membre a Națiunilor Unite care au semnat, dar n-au ratificat
- Cambodgia, Columbia, El Salvador, Iran, Coreea de Nord, Libia, Emiratele Arabe Unite
- fără ieșire la mare: Afghanistan, Bhutan, Burundi, Republica Centrafricană, Etiopia, Liechtenstein, Rwanda
- State membre a Națiunilor Unite care n-au semnat
- Eritreea, Israel, Peru, Siria, Turcia, Statele Unite ale Americii, Venezuela
- fără ieșire la mare: Andorra, Azerbaijan, Kazahstan, Kârgâzstan, San Marino, Sudanul de Sud, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan
Observatorul Națiunilor Unite Vatican nu a semnat Convenția.
Vezi și
modificareNote
modificare- ^ a b c „The United Nations Convention on the Law of the Sea (A historical perspective)”. United Nations Division for Ocean Affairs and the Law of the Sea. Accesat în .
- ^ a b c „United Nations Convention on the Law of the Sea”. United Nations Treaty Series. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Chronological lists of ratifications of, accessions and successions to the Convention and the related Agreements”. United Nations Division for Ocean Affairs and the Law of the Sea. . Accesat în .
- ^ La Convention des Nations Unies sur le droit de la mer, instrument de régulation des relations internationales par le droit, éd. L'Harmattan, 2011