Deposedații

Deposedații
Coperta primei ediții (în limba engleză)
Informații generale
Autor	Ursula K. Le Guin
Subiect	anarhism
Gen	science fiction
Serie	Ciclul Hainish
Ediția originală
Titlu original	The Dispossessed: An Ambiguous Utopia
Limba	engleză
Editură	Nemira
Țara primei apariții	Statele Unite
Data primei apariții	1974
Număr de pagini	320
ISBN	973-569-065-9
Ediția în limba română
Traducător	Emil Sârbulescu
Data apariției	1995
Cronologie
Lumii îi spuneau pădure Lumii îi spuneau pădure {{{text}}}

Deposedații (1974) (titlu original The Dispossessed: An Ambiguous Utopia) este o utopie științifico-fantastică scrisă de Ursula K. Le Guin, a cărei acțiune se desfășoară în același univers ca și cel din Mâna stângă a întunericului (ciclul Hainish). Cartea a câștigat premiul Nebula în 1974, precum și premiul Hugo și premiul Locus în 1975, și a fost nominalizată pentru premiul John W. Campbell Memorial în 1975. Este demn de menționat faptul că a primit o recunoaștere rar întâlnită pentru o operă science fiction.

Povestea explorează multe idei și teme, incluzând anarhia și societățile revoluționare, capitalismul, individualismul și colectivismul, precum și ipoteza Sapir–Whorf.

Aici apare pentru prima dată conceptul fictiv de ansiblu, un dispozitiv de comunicare instantanee care joacă un rol major în ciclul Hainish. Inventarea ansiblului plasează romanul la începutul cronologiei interne a ciclului Hainish, deși aceasta a fost a cincia carte a ciclului publicată).

Cadrul

Acțiunea din Deposedații se desfășoară pe planetele Anarres și Urras, două lumi gemene locuite din Tau Ceti. Cetienii sunt menționați în alte romane și povestiri despre Ecumen. Un locuitor de pe Anarres apare în povestirea The Shobies' Story. Înaintea colonizării planetei Anarres, Urras este cadrul povestirii The Day Before the Revolution.

În Deposedații, Urras este divizată în câteva state autonome dominate de două state mari rivale. Într-o aluzie clară la S.U.A. (reprezentată de A-Io) și U.R.S.S. (reprezentată de Thu), unul are o economie capitalistă și un sistem patriarhal, iar celălalt este un sistem autoritar care pretinde că ar conduce în numele proletariatului. Dezvoltând mai departe analogia, în A-Io există o opoziție de stânga foarte strâns legată de rivalul Thu, pe care îl sprijină, la fel ca partidele comuniste existente la vremea aceea în Statele Unite și în alte țări vestice. Dincolo de asta există o a treia zonă majoră, subdezvoltată, numită Benbili - când acolo izbucnește o revoluție, A-Io și Thu invadează Benbili, dând naștere unui război. Benbili pare a reprezenta Asia de sud-est, fiind o aluzie la războiul din Vietnam.

În ultimul capitol al cărții aflăm că poporul hainish a ajuns pe Tau Ceti în urmă cu 60 de ani, adică la mai bine de 150 de ani după secesiunea odonienilor de pe Urras și exodul lor pe Anarres. Pământenii apar și ei acolo, acțiunea romanului petrecându-se cândva în viitor. Se sugerează anul 2300, dar complexitatea istoriei celor de pe Urras pare a indica altă dată.

Intriga

Structura acțiunii

Capitolele alternează cadrul acțiunii - cele pare se desfășoară pe Anarres, cele impare pe Urras, cu excepția primului și ultimului capitol care includ ambele lumi, fiind, din punct de vedere tematic, capitole de tranziție. În primul capitol ne aflăm, practic, în mijlocul acțiunii, în timp ce acțiunea ultimului capitol de pe Anarres (penultimul capitol, cel cu numărul doisprezece) se sfârșește înaintea începerii celei din primul capitol.

Capitolele în ordinea acțiunii, considerând un curs liniar al narațiunii
2, 4, 6, 8, 10, 12, 1, 3, 5, 7, 9, 11, 13	–

Această structută narativă ciudată influențează procesarea textului de către cititor: linearitatea (sau, pentru a folosi termenii lui Le Guin în aprecierea acestui univers narativ, secvențialitatea) este subsumată aproximării începutului și sfârșitului poveștii (nu se știe dacă Le Guin a intenționat acest lucru prin folosirea structurii narative), îndeamnând cititorul să pună sub semnul întrebării propria percepție și concepere a timpului. Această dilemă este și una dintre ideile, temele și motivele dezbătute în roman, în mod explicit de către Shevek și alte personaje și, în mod implicit, prin construirea lumii narative din jurul lor.

Le Guin nu este nici primul, nici singurul autor american care folosește artificiul stilistic al narațiunii non-lineare. De exemplu, William Faulkner a folosit acest gen de structură (cf. "A Rose for Emily", Light in August), lucru sesizabil în scrierile sale printr-o aparent accidentală schimbare de perspectivă sau de punct de vedere între sau în cadrul capitolelor.

Acțiunea

Povestea se petrece pe planeta fictivă Urras și pe luna sa, Anarres (deoarece Anarres este suficient de masivă pentru a reține atmosfera, acest sistem de planete este descris deseori ca fiind unul binar). Pentru a zădărnici planurile de rebeliune a unor muncitori anarhici, majoritatea statelor de pe Urras le permite revoluționarilor să trăiască pe Anarres, garantându-le lipsa oricărei interferări, eveniment petrecut cu aproximativ două sute de ani înaintea celor din Deposedații'. Înaintea acestui eveniment, pe Anarres nu au existat așezări permanente, ci doar câteva exploatări miniere.

Protagonistul, Shevek, este un fizician care încearcă să dezvolte o teorie a fizicii temporale. Fizica romanului descrie timpul ca având o structură mult mai complexă decât o înțlegem noi, încorporând, în afara matematicii și fizicii, filozofie și etică. Sensul teoriilor din carte este țesut în firul acțiunii, descriind nu doar concepte fizice abstracte, ci și suișurile și coborâșurile vieții personajelor și transformarea societății de pe Anarres. Un citat des menționat în carte spune că "adevărata călătorie este întoarcerea." .

Teoretic, Anarres este o societate fără guvern sau instituții autoritariste coercitive. Totuși, în momentul când cercetările sale deviază de la înțelegerea consensuală curentă a societății sale, Shevek se lovește de obstacole reale. În timp, Shevek înțelege că revoluția care a dus la apariția lumii sale stagnează, iar acolo unde nu existau structuri ale puterii încep să apară unele. De aceea, el pornește într-o călătorie riscantă spre planeta de origine, Urras, căutând să deschidă un dialog între lumi și să răspândească liber teoriile sale dincolo de Anarres. Romanul descrie lupta sa atât pe Urras, cât și pe lumea sa, Anarres.

Cartea explorează și ipoteza Sapir–Whorf, care susține că limbajul modelează gândirea și, astfel, cultura. Limba vorbită pe planeta anarhică Anarres, pravica, este una construită și reflectă multe aspecte ale filozofiei care stă la baza anarhiei utopice. De exemplu, folosirea conceptului de posesie este descurajată. Într-o scenă, Shevek își amintește că fiica lui i-a spus "Poți folosi batista mea", în loc de "Poți împrumuta batista mea", ceea ce ar sublinia ideea că batista nu este proprietatea fetei, ci se află doar în grija ei.

Deposedații pătrunde în mecanismele care ar putea fi dezvoltate de o societate anarhică, dar prezintă și pericolul centralizării și birocrației, care pot acapara foarte ușor societatea fără continuarea ideologiei revoluționare. O parte a forței cărții e dată de spectrul larg de personaje bine conturate, ilustrând multe tipuri de personalități, toate educate într-un mediu care nu judecă oamenii prin prisma proprietăților, ci prin prisma faptelor și a relațiilor cu ceilalți oameni. Poate cel mai bun exemplu în această privință este personajul Takver, partenera eroului, care exemplifică multe virtuți: loialitate, dragoste de viață și pentru ceea ce e viu, perseverență și dorința unui parteneriat real cu o altă persoană.

S-a afirmat că opera reprezintă una dintre puținele revitalizări moderne ale genului utopic, și că romanul prezintă multe caracteristici ale unei cărți utopice. Cea mai evidentă este aceea că Shevek, care nu este din Urras, urmează convenția "călătorului" comună în literatura utopică. Toate personajele portretizate în roman au o anumită inteligență spirituală și nu există vreun personaje care să nu fie descris. Este de asemenea adevărat că anumite aspecte de pe Anarres sunt utopice: societatea este prezentată ca fiind una pură, aderând la propriile teorii și idealuri, juxtapusă celei de pe Urras.

Totuși, subtitlul cărții este "O utopie ambiguă", una dintre temele majore ale operei fiind ambiguitatea diferitelor noțiuni despre utopie. Anarres nu este prezentată ca fiind o societate perfectă, chiar și în cadrul constrângerii că ar reprezenta o utopie anarhică. Birocrația, stagnarea și structurile puterii problematizează revoluția, așa cum ajunge să își dea seama Shevek pe parcursul romanului. Mai mult, Le Guin a realizat o imagine foarte fidelă a constrângerilor naturale și de mediu ale societății. Cetățenii de pe Anarres sunt forțați să se lupte cu o lume relativ săracă. Greutățile cauzate de lipsa resurselor constituie o altă temă principală, reflectată și în titlul romanului. Cetățenii de pe Anarres sunt deposedați de posesiuni nu doar prin alegerea politică, ci prin însăși lipsa resurselor. Aici, din nou, Le Guin prezintă un contrast cu bogăția prezentă pe Urras și cu comportamentele competitive generate de acest lucru. În cuvântul înainte la roman, Le Guin dezvăluie că anarhismul ei se apropie de cel al lui Piotr Kropotkin, al cărui Ajutor Mutual compensează influența lumii naturale în ceea ce privește competiția și cooperarea. Folosirea realismului privitor la acest aspect al cărții problematizează — face ambiguă — o simplă interpretare utopică a operei. Anarres nu este o societate perfectă, iar Le Guin arată că acest lucru nici nu este posibil.

Influențe în roman

Titlu ales de Le Guin poate face referire la romanul lui Dostoievski Demonii (tradus în engleză ca The Possessed).

Una dintre scenele romanului amintește oarecum de experimentul din închisoarea Stanford, dar influența reală a acestui eveniment asupra romanului este incertă. Copilul Shevek și câțiva prieteni – curioși despre Urras și despre cum ar putea fi închisorile – se hătărăsc să se joace de-a închisoarea într-o cameră încuiată din subsolul unei clădiri. Jocul este foarte similar experimentului ca desfășurare și rezultate, inclusiv prin faptul că a fost oprit brusc.

Alte versiuni

În anii '80, CBC Radio a adaptat 'Deposedații' într-un serial de șase episoade a 30 de minute în cadrul programului 'Vanishing Point'.

Bibliografie

Anarhismul și Deposedații

• John P. Brennan, "Anarchism and Utopian Tradition in The Dispossessed", pp. 116–152, in Olander & Greenberg, editors, Ursula K. Le Guin, New York: Taplinger (1979).
• Samuel R. Delany, "To Read The Dispossessed," in The Jewel-Hinged Jaw. N.Y.: Dragon Press, 1977, pp. 239–308 (anarchism in The Dispossessed).
• Neil Easterbrook, "State, Heterotopia: The Political Imagination in Heinlein, Le Guin, and Delany", pp.43–75, in Hassler & Wilcox, editors, Political Science Fiction, Columbia, SC: U of South Carolina Press (1997).
• Leonard M. Fleck, "Science Fiction as a Tool of Speculative Philosophy: A Philosophic Analysis of Selected Anarchistic and Utopian Themes in Le Guin's The Dispossessed", pp. 133–45, in Remington, editor, Selected Proceedings of the 1978 Science Fiction Research Association National Conference, Cedar Falls: Univ. of Northern Iowa (1979).
• John Moore, "An Archaeology of the Future: Ursula Le Guin and Anarcho-Primitivism", Foundation: The Review of Science Fiction, v.63, pp. 32–39 (Spring 1995).
• Larry L. Tifft, "Possessed Sociology and Le Guin's Dispossessed: From Exile to Anarchism", pp. 180–197, in De Bolt & Malzberg, editors, Voyager to Inner Lands and to Outer Space, Port Washington, NY: Kennikat (1979).
• Kingsley Widmer, "The Dialectics of Utopianism: Le Guin's The Dispossessed", Liberal and Fine Arts Review, v.3, nos.1–2, pp. 1–11 (Jan.–July 1983).

Genul și Deposedații

• Lillian M. Heldreth, "Speculations on Heterosexual Equality: Morris, McCaffrey, Le Guin", pp.209–220 in Palumbo, ed., Erotic Universe: Sexuality and Fantastic Literature, Westport, CT: Greenwood (1986).
• Neil Easterbrook, "State, Heterotopia: The Political Imagination in Heinlein, Le Guin, and Delany", pp.43–75, in Hassler & Wilcox, editors, Political Science Fiction, Columbia, SC: U of South Carolina Press (1997).
• Mario Klarer, "Gender and the 'Simultaneity Principle': Ursula Le Guin's The Dispossessed", Mosaic: A Journal for the Interdisciplinary Study of Literature, v.25, n.2, pp.107–21 (Spring 1992).
• Jim Villani, "The Woman Science Fiction Writer and the Non-Heroic Male Protagonist", pp. 21–30 in Hassler, ed., Patterns of the Fantastic, Mercer Island, WA: Starmont House (1983).

Limba și Deposedații

• Deirdre Burton, "Linguistic Innovation in Feminist Science Fiction", Ilha do Desterro: Journal of Language and Literature, v.14, n.2, pp. 82–106 (1985).

Proprietatea și posesia

• Werner Christie Mathiesen, "The Underestimation of Politics in Green Utopias: The Description of Politics in Huxley's Island, Le Guin's The Dispossessed, and Callenbach's Ecotopia", Utopian Studies: Journal of the Society for Utopian Studies, v.12, n.1, pp. 56–78 (2001).

Taoismul și Deposedații

• Elizabeth Cummins Cogell, "Taoist Configurations: The Dispossessed", pp. 153–179 in De Bolt & Malzberg, editors, Ursula K. Le Guin: Voyager to Inner Lands and to Outer Space, Port Washington, NY: Kennikat (1979).

Literatura utopică și Deposedații

• James W. Bittner, "Chronosophy, Ethics, and Aesthetics in Le Guin's The Dispossessed: An Ambiguous Utopia, pp. 244–270 in Rabkin, Greenberg, and Olander, editors, No Place Else: Explorations in Utopian and Dystopian Fiction, Carbondale: Southern Illinois University Press (1983).
• John P. Brennan, "Anarchism and Utopian Tradition in The Dispossessed", pp. 116–152, in Olander & Greenberg, editors, Ursula K. Le Guin, New York: Taplinger (1979).
• Bülent Somay, "Towards an Open-Ended Utopia", Science-Fiction Studies, v.11, n.1 (#32), pp. 25–38 (March 1984).
• Peter Fitting, "Positioning and Closure: On the 'Reading Effect' of Contemporary Utopian Fiction", Utopian Studies, v.1, pp.23–36 (1987).
• Kingsley Widmer, "The Dialectics of Utopianism: Le Guin's The Dispossessed", Liberal and Fine Arts Review, v.3, nos.1–2, pp. 1–11 (Jan.–July 1983).
• L. Davis and P. Stillman, editors, "The new utopian politics of Ursula K. Le Guin's The Dispossessed", Lexington Books, (2005).

Alte referințe

• Judah Bierman, "Ambiguity in Utopia: The Dispossessed", Science-Fiction Studies, v.2, pp. 249–255 (1975).
• James F. Collins, "The High Points So Far: An Annotated Bibliography of Ursula K. LeGuin's The Left Hand of Darkness and The Dispossessed", Bulletin of Bibliography, v.58, no.2, pp.89–100 (June 2001).
• James P. Farrelly, "The Promised Land: Moses, Nearing, Skinner, and Le Guin", JGE: The Journal of General Education, v.33, n.1, pp. 15–23 (Spring 1981).

Legături externe

• Deposedații pe ISFDB
• Ghid de studiu pentru Ursula LeGuin: Deposedații (1974) Arhivat în 7 noiembrie 2005, la Wayback Machine. ISBN 0-06-105488-7
• Recenzie audio și discuții despre Deposedații pe The Science Fiction Book Review Podcast
• Golwen wiki - Anarres Arhivat în 31 mai 2011, la Wayback Machine. Aceasta este o legătură către o hartă lizibilă a planetei Anarres (Argentina, limba spaniolă)
• Golwen wiki - Urras Arhivat în 31 mai 2011, la Wayback Machine. Aceasta este o hartă lizibilă a planetei Urras (Argentina, limba spaniolă)
• Deposedații pe Worlds Without End