Dragoslav Srejović
| Dragoslav Srejović | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Kragujevac, Iugoslavia |
| Decedat | (65 de ani)[1][2] Belgrad, Iugoslavia |
| Cetățenie |  Serbia |
| Ocupație | arheolog antropolog istoric al preistoriei[*] cadru didactic universitar[*] cultural anthropologist[*] |
| Limbi vorbite | limba sârbă[3][4] |
| Activitate | |
| Alma mater | Filozofski fakultet Univerziteta u Beogradu[*] |
| Organizație | Universitatea din Belgrad |
Modifică date / text  | |
Dragoslav Srejović (în sârbă Драгослав Срејовић; n. , Kragujevac, Iugoslavia – d. , Belgrad, Iugoslavia) a fost un arheolog sârb, profesor universitar antropolog și istoric cultural.[5] El a fost principalul contribuitor la explorarea sitului arheologic Lepenski Vir care conține urme ale unei culturi balcanice din Mezolitic.[6]
Biografie
modificareS-a născut pe 8 octombrie 1931 la Kragujevac, unde a terminat școala elementară și liceul. A absolvit Arheologia la Facultatea de Filozofie din Belgrad în 1954 unde a fost ales profesor asistent în 1958. Și-a primit doctoratul de la Facultatea de Filosofie din Belgrad cu teza „Sculptură antropomorfă neolitică și eneolitică în Iugoslavia” (1964). A fost numit profesor asistent de arheologie preistorică în 1965, profesor asociat în 1970 și profesor complet în 1976.[7]
Dragoslav Srejović a avut o gamă largă de interese, iar domeniile sale de cercetare au variat de la siturile paleolitice și mezolitice din Iugoslavia, la perioada romană târzie, până la mitologia greco-romană.[7] El a condus săpături arheologice în 67 de situri preistorice și antice din Serbia, Bosnia și Muntenegru (Duklja, Srebrenica, Lepenski Vir, Vlasac, Divostin, Gamzigrad, Sharkamen, etc.).[7]
A fost un autor prolific, el a publicat peste 200 de lucrări, peste 20 de monografii și peste 10 ghiduri și cataloage. Srejović a devenit membru corespondent al Academiei Sârbe de Științe și Arte în 1974, și membru deplin din 1983, ulterior a fost numit vicepreședinte al Academiei.[8]
Srejović a primit Premiul Octombrie din partea orașului Belgrad (1977) pentru munca sa la săpăturile din situl Lepenski Vir, precum și Premiul 7 iulie din partea Republicii Socialiste Serbia.[8]
A fost una dintre foarte puținele personalități publice din Serbia care și-a recunoscut public homosexualitatea.[9]
Împreună cu alți membri ai Academiei Sârbe de Științe și Arte, Srejović a redactat cartea 100 cei mai renumiți sârbi (în sârbă 100 најзнаменитијих Срба).[10][11][12][13]
O stradă din Belgrad, una din Novi Sad și una din Kragujevac îi poartă numele.[7] A murit la 29 noiembrie 1996 la Belgrad și a fost înmormântat la 3 decembrie la Kragujevac.[7]
Lucrări selectate
modificare- Monografii [8]
- Lepenski vir; Nova praistorijska cultura u Podunavlju (Lepenski Vir: O nouă cultură preistorică în Valea Dunării) (Belgrad, SKZ 1969);
- Prima sculptură monumentală a Europei. Noi descoperiri la Lepenski Vir (Londra 1972);
- Umetnost Lepenskog vira (Arta Lepenski Vir) (Belgrad 1983), cu Ljubinka Babović
- Rečnik grčke i rimske mitologije (Dicționar de mitologie greacă și romană) (SKZ Beograd 1979), cu Aleksandrina Cermanović – Kuzmanović;
- Srejović, Dragoslav, ed. (). The Neolithic of Serbia: Archaeological Research 1948-1988. Belgrade: Centre for archaeological research.
- Leksikon religija i mitova drevne Evrope (Lexicon of Religions and Myths of Ancient Ancient Europe) (Savremena administracija, Beograd, 1992), cu Aleksandrina Cermanović – Kuzmanović;
- Carski mauzoleji i consecutrativni spomenici u Feliks Romuliani (Mausolee imperiale și monumente dedicate din Felix Romuliana) (Belgrad 1994), cu Čedomir Vasić
Referințe
modificare- ^ a b Autoritatea BnF, accesat în
- ^ a b Dragoslav Srejović, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ „Драгослав Срејовић” (în Serbian). Serbian Academy of Arts and Sciences.
- ^ „LEPENSKI VIR – SCHELA CLADOVEI CULTURE'SCHRONOLOGY AND ITS INTERPRETATION”. Rusu Aurelian, Brukenthal. Acta Musei, VI. 1, 2011. .
- ^ a b c d e Biografie pe site-ul Academiei Sârbe de Științe și Arte, sanu.ac.rs [arhivă]
- ^ a b c Miloš Jevtić, Dragoslav Srejović (1931–1996) (obituary) (în Serbian), Project Rastko, accesat în
- ^ Encyclopedia of Lesbian and Gay Histories and Cultures, ed. by George Haggerty, Bonnie Zimmerman, p. 1479 https://books.google.com/books?isbn=1135578710
- ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „100 најзнаменитијих Срба :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .
- ^ Марибор, IZUM-Институт информацијских знаности. „Резултати претраживања 100 najznamenitijih Srba :: COBISS+”. plus.sr.cobiss.net (în sârbă). Accesat în .[nefuncțională]
- ^ „100 najznamenitijih Srba”. Begen Comerc doo (în sârbă). Accesat în .