Hamei

Clasificare științifică
Hamei

Supradomeniu	Biota
Supraregn	Eukaryota
Regn	Plantae
Subregn	Viridiplantae
Infraregn	Streptophyta
Diviziune	Tracheophytes
Subdiviziune	Spermatophytes
Ordin	Rosales
Familie	Cannabaceae
Gen	Humulus
Nume binomial
Humulus lupulus^[1]
L., 1753
Modifică date / text

Hameiul (Humulus lupulus), este o specie perenă a genului de plante erbacee Humulus care aparține familiei Cannabaceae,^[2] care include și genus Cannabis (cânepă: plantă textilă și medicinală).^[3]

Genul Humulus ca atare are trei specii, din care una are cinci varietăți.

Specia H. lupulus are frunze cu 3–5 lobi.

Istoria

Prima cultivare de hamei atestată documentar a avut loc în 736 d.Hr. în regiunea Hallertau din regiunile pe care se află Germania astăzi, iar prima menționare a utilizării hameiului în producția de bere este datată în anul 1079 d. Hr.

Răspândire

Crește în flora spontană din lunci, tufișuri, zăvoaie, crânguri, pe garduri, în zona de câmpie și deal, până la 800–1000 m.

Principii active

Conține ulei volatil (cca. 1%) cu sescviterpene, esteri valerianici, geraniol, mircen, principii amre (humulona, lupulona), flavonoide, tanin.

Utilizări

Inflorescența de hamei este de tip ament, popular denumită con. Conurile de hamei sunt o materie primă importantă la fabricarea berii, fiind un agent de stabilitate în bere. Acizii de hamei au un efect antibiotic slab contra bacteriei gram-pozitive care favorizează activitatea exclusivă a drojdiei de bere în fermentarea berii.

Hameiul mai este folosit și în bucătărie, din acesta preparându-se o mâncare asemănătoare celei de spanac.

Acțiune farmacologică

Sedativ nervos major, tonic-aperitiv și stomachic, anafrodisiac, diuretic cu eliminare de acid uric, calmant al durerilor provocate de menstruație, activează circulația sanguină, coleretic-colagog, astringent, antitrichomonazaic.