Marc Bernard

Date personale
Marc Bernard

Nume la naștere	Léonard Marc Bernard
Născut	6 septembrie 1900^[1]^[2]^[3]^[4] Nîmes, Franța^[4]
Decedat	15 noiembrie 1983 (83 de ani)^[1]^[2]^[3]^[4] Nîmes, Franța^[4]
Înmormântat	Cimitirul Bagneux din Paris[*]
Căsătorit cu	Else Bernard[*][[Else Bernard \|]] (1940–1969)
Copii	Annie Teulière[*][[Annie Teulière \|]]
Cetățenie	Franța
Ocupație	scriitor
Limbi vorbite	limba franceză^[3]^[5]
Partid politic	Partidul Comunist Francez
Mișcare/curent literar	proletarian literature[*]
Opere semnificative	Pareils à des enfants[][[Pareils à des enfants \|]]*
Note
Premii	Premiul Goncourt prix Interallié[*]
Modifică date / text

Léonard Marc Bernard (n. 6 septembrie 1900, Nîmes, Franța – d. 15 noiembrie 1983, Nîmes, Franța) a fost un scriitor francez care a câștigat Premiul Goncourt în 1942 pentru romanul Pareils à des enfants.

Biografie

Origini familale

Născut într-o familie săracă, fiul lui Jean Baptiste Bernard, supus spaniol din Sóller (Insulele Baleare), și al Mariei Louise Joyeuse, ajuns orfan de la o vârstă fragedă, Marc Bernard a devenit measger la vârsta de doisprezece ani, apoi muncitor. Și-a satisfăcut serviciul militar în Silezia Superioară din 1920 până în 1922, înainte de a deveni muncitor feroviar în 1924. A intrat apoi în Partidul Comunist Francez și în sindicatul Confederația Generală a Muncii Unitare.

Cariera literară

L-a cunoscut pe Jean Paulhan în 1928. În 1929, datorită lui, a publicat Zig-zag, un roman de inspirație suprarealistă, care a fost remarcat de Henri Barbusse și Philippe Soupault. În anii 1930 a scris în Monde - un ziar pro-comunist - drept critic. Fervent apărător al literaturii proletare, a contribuit la fondarea în 1932 a „grupului de scriitori proletari”. În 1938, s-a întâlnit cu Else Reichmann la Luvru, o evreică austriacă ce a fugit din Austria din cauza Anschluss-ului, căsătorindu-se cu aceasta în 1940 la Nîmes. După moartea sa, în 1969, i-a dedicat acesteia o trilogie. Marc Bernard a colaborat în mod regulat la radio, la Le Figaro sau la Les Nouvelles Littéraires. A lăsat aproximativ cincisprezece povești și piese de teatru (Vocile, 1945, Le carafon, 1961), în principal editurii Gallimard.

Marc Bernard este înmormântat în cimitirul parizian din Bagneux (divizia 98).^[6]

Opera

Placa aflată pe casa unde a locuit Marc Bernard la Nîmes.

Romane și jurnale

Zig-zag, Gallimard, 1929
Au secours !, Gallimard, 1931
Anny, Gallimard, 1934
Les Éxilés, Gallimard, 1939
Pareils à des enfants, Gallimard, 1942
Croquis en marge, Éditions de la Tour Magne, 1943
Insomnie, cu xilografii realizate de Georges Tautel, Éditions de l’Épervier, 1943
Oradour-sur-Glane, le village exterminé, Le Front national de lutte, 1944
La Bonne Humeur, Gallimard, 1946
La Cendre, Gallimard, 1949
Une journée toute simple, Gallimard, 1950
Salut, camarades, Gallimard, 1955
Mayorquinas, Denoël, 1970
La Mort de la bien-aimée, Gallimard, 1972
Au-delà de l’absence, Gallimard, 1976
Les Marionnettes, Gallimard, 1977
Tout est bien ainsi, Gallimard, 1979
Au fil des jours, Gallimard, 1984

Nuvele

Rencontres, Gallimard, 1936
Vert-et-Argent, Gallimard, 1945
Vacances (recueil), Grasset, 1953

Eseuri

Les journées ouvrières des 9 et 12 février, Grasset, 1934
La Conquête de la Méditerranée, Gallimard, 1939
Zola par lui-même, Collections Microcosme « Écrivains de toujours », Éditions du Seuil, 1952
Sarcellopolis^[7], Flammarion, 1964. Réédition Finitude, 2010 (préface de Stéphane Bonnefoi) et 2019.
À l’attaque !, Le Dilettante, 2004 (édition de Stéphane Bonnefoi)
À hauteur d’homme, Finitude, Bordeaux, 2007, 135 p. ISBN: 978-2-912667-41-0 (édition de Stéphane Bonnefoi)

Faire front. Les journées ouvrières des 9 et 12 février 1934. Préface de Laurent Lévy, La Fabrique, 2018.

Teatru

Les Voix, Gallimard, 1946
Le Carafon, Gallimard, 1961

Corespondență

Marc Bernard & Jean Paulhan, Correspondance 1928-1968, Éditions Claire Paulhan, 2013 ISBN: 978-2912222442.

Biografie

Stéphane Bonnefoi, Marc Bernard, la volupté de l'effacement, éditions du Murmure, 2016, ISBN: 978-2-37306-010-2

Note

^ ^a ^b Marc Bernard, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
^ ^a ^b Marc Bernard, Babelio
^ ^a ^b ^c Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
^ ^a ^b ^c ^d Fichier des personnes décédées mirror, accesat în 1 februarie 2022
^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ „BAGNEUX (92) : cimetière parisien”. Accesat în 14 février 2020. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor).
^ Le tour de Sarcelles en 90 jours article d'Olivier Bailly paru dans Bibliobs

[009015dc5c734b58d9cbada938cc8a70-1] Marc Bernard, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017

[7b1ef22531efcd05fbd3d32bd5e04932-2] Marc Bernard, Babelio

[bcb9ef716f90982d5b1db4578ddb4c5f-3] Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015

[39172195b5e966c8fdfb56b6ead692a3-4] Fichier des personnes décédées mirror, accesat în 1 februarie 2022

[7b57188bc0d7f319161273f241f2c260-5] CONOR.SI[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

[6] „BAGNEUX (92) : cimetière parisien”. Accesat în 14 février 2020. Verificați datele pentru: |access-date= (ajutor).

[7] Le tour de Sarcelles en 90 jours article d'Olivier Bailly paru dans Bibliobs

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]