Margareta a Franței, regină a Ungariei
| Margareta a Franței | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 1157 Paris, Regatul Franței  |
| Decedată | după 10 septembrie 1197 (40 de ani) Acra, Regatul Ierusalimului |
| Înmormântată | Liban |
| Părinți | Ludovic al VII-lea al Franței Constance de Castilia |
| Frați și surori | Filip al II-lea al Franței Agnès de France[*] Adèle de France[*] Alix de Franța Marie de France[*] |
| Căsătorită cu | Henric cel Tânăr Béla al III-lea al Ungariei |
| Copii | William of England[*][1] |
| Ocupație | regină[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | duce |
| Familie nobiliară | Casa de Capet |
| Regină consort a Angliei | |
| Domnie | 1170 – 11 iunie 1183 |
| Încoronare | 27 august 1172 (Westminster Abbey) |
| Regină consort a Ungariei și Croației | |
| Domnie | 1186–1196 |
Modifică date / text  | |
Margareta a Franței (1157 – august/septembrie 1197) a fost, prin cele două căsătorii, regină a Angliei, Ungariei și Croației. A fost fiica cea mare a regelui Ludovic al VII-lea al Franței și a celei de-a doua soții, Constance de Castilia. Surorile sale vitrege mai mari, Marie și Alix, au fost de asemenea surori vitrege ale viitorului ei soț.
Prima căsătorie
modificareA fost logodită cu Henric cel Tânăr la 2 noiembrie 1160. Henric era al doilea fiu din cei cinci ai regelui Henric al II-lea al Angliei și ai reginei Eleanor de Aquitania. El avea cinci ani în momentul acordului în timp ce Margareta avea trei. Zestrea Margaretei a fost teritoriul vital și foarte disputat, Vexin.[2][3]
Soțul ei a devenit co-domnitor împreună cu tatăl său în 1170. Pentru că arhiepiscopul Thomas Becket era în exil, Margareta nu a fost încoronată împreună cu soțul ei la 14 iulie 1170. Această omisiune l-a înfuriat foarte tare pe tatăl ei. Pentru a-l mulțumi pe regele francez, Margareta a fost încoronată la 27 august 1172.[4] Când Margareta a rămas însărcinată, ea a plecat să nască la Paris, unde a dat naștere prematur singurului lor fiu, William, la 19 iunie 1177, care a murit trei zile mai târziu, la 22 iunie.
Ea a fost acuzată în 1182 de adulter cu William Marshal, Conte de Pembroke, deși cronicari contemporani s-au îndoit de adevărul acestor acuzații. Henric a demarat procesul de anulare a căsătoriei, aparent din cauza adulterului ei, dar, în realitate, pentru că nu putea concepe un moștenitor. Margareta a fost trimisă înapoi în Franța. Soțul ei a murit în 1183 în timp ce era în campania din regiunea Dordogne din Franța.
A doua căsătorie
modificareDupă ce a primit o pensie substanțială în schimbul păstrării zestrei ei: Gisors și Vexin, a devenit a doua soție a regelui Béla al III-lea al Ungariei în 1186. Sarcina eșuată din 1177 pare să o fi făcut sterilă, ea neavând copii.
A devenit văduvă pentru a doua oară în 1196 și a murit în pelerinaj în Țara Sfântă în 1197, la doar câteva zile după ce ajunsese.[5]
Note
modificare- ^ The Peerage
- ^ Gilbert of Mons, Gislebertus, Laura Napran; Chronicle of Hainaut; Boydell Press, 2005
- ^ Elizabeth M. Hallam, Judith Everard; Capetian France, 987-1328; Pearson Education, 2001
- ^ Martin Aurell, The Plantagenet empire, 1154-1224, Pearson Education, 2007
- ^ The Chronicle of Ernoul records the arrival of "une reine en Hongrie...veve sans hoir" at Tyre [in 1197] and her death eight days later, specifying that she was the sister of the mother of Henri Comte de Champagne King of Jerusalem and had been "feme...le jouene roi d'Englietere…et suer…le roi Phelippe de France". Mas Latrie, M. L. (ed.) (1871) Chronique d'Ernoul et de Bernard le Trésorier (Paris) (“Ernoul”) 26, p. 302.