Mișna

Mișna (Mishná -משנה învățare și repetare) este partea întâi a Talmudului sau a Învățăturii iudaice orale, culegere de compilații de opinii și dezbateri juridice, bazate pe interpretări ale textului biblic, care au contribuit mult la cristalizarea religiei iudaice și la organizarea vieții credincioșilor evrei. Ea stă la baza dreptului religios iudaic. Termenul în traducere înseamnă învățătură și repetare,după verbul shaná - שנה (în aramaică - taná). Există și o altă ipoteză etimologică - care derivă numele Mishna de la cuvântul shnaim = doi, Mishna fiind a doua (shniyá) după Biblie (Tanakh) și secundară (mishnit) ei. Mișna de asemenea denotă o metodă de memorizare orală a discursului rabinic și este, de asemenea, un gen literar. Și fiecare articol din Mișna se numește, de asemenea mishná, la plural mishnayot,

Mișna
משנה

Ultima pagină (siyum) a Mișnei dintr-o ediție tipărită la Liov (Lemberg), Galiția, Imperiul Austro-Ungar, în 1877

Titlul împodobit Mishnayot din Mișna, ediție din Frankfurt, 1720

Volume

Zeraim[*]
Seder Moed[*]
Nashim[*]
Nezikin[*]
Kodashim[*]
Tehorot[*]

Informații generale

Autor

Yehuda Hanassi, Tanaim

Subiect

legi și precepte, dezbateri juridice, pe marginea Bibliei

Gen

literatura sacră sau religioasă a iudaismului

Serie

parte din Învățătura sau Tora orală sau Talmud

Ediția originală

Titlu original

משנה

Țara primei apariții

Palestina antică (Țara lui Israel), în Imperiul Roman

Data primei apariții

scrisă în manuscris - 200 d.Hr; tipărită în Spania în 1485

Cronologie

Biblia ebraică (Tanah), Tora scrisă

{{{text}}}

Biblia ebraică (Tanah), Tora scrisă

Ghemará

{{{text}}}

Literatura mișnaică, așa cum a fost elaborată de către învățații tanaim cuprinde toate preceptele și sfaturile primite și transmise de la o generație la alta, până ce a fost așternută în scris pentru a conserva modul de viață iudaic. Ea cuprinde o mare varietate de teme și domenii și se ocupă în detaliu de legile fundamentale care guvernează fiecare din ele. Întinderea Mișnei era fără precedent la timpul său.

Mișna a fost scrisă în limba ebraică din primele secole ale mileniului I e.n., numită ebraica mișnaică (în mică măsură în aramaica vestică talmudică) într-un stil direct, precis si concis ^[1] prezentând multiple opinii ale înțelepților asupra învățăturii iudaice. Numărul mare de opinii a fost inclus pentru a ajunge la un consens în privința temelor controversate.

După credința iudaică, Dumnezeu a dat poporului lui Israel "Legea" sau "Învățătura" Tora (se citește Torá) în două forme: scrisă și orală. Cea scrisă "Torá she'bi'khtav", adică (Biblia ebraică, Tanah, care include Cele Cinci Cărți ale lui Moise care sunt, în primul rând, numite Torá sau Torat Moshè) s-a păstrat în manuscrise, în vreme ce Torá orală ("Torá she b' 'al pé") a fost transmisă oral, din generație în generație de-a lungul secolelor până în perioada dominației romane, când a fost distrus Al Doilea Templu din Ierusalim. Când s-a constatat pericolul dispariției acestei tradiții, mai ales după distrugerea Templului din Ierusalim și în perioadele de războaie și represiuni din timpul stăpânirii romane, a apărut necesitatea de a conserva Torá orală prin codificarea ei în formă scrisă. În urma distrugerii Templului au dispărut majoritatea sectelor care au caracterizat scena iudaismului în Iudeea, (denumită ulterior Palestina) în afara fariseismului ^[2](și a creștinismului timpuriu). Succesori ai fariseismului au fost învățații tanaim care, vreme de mai mult de un secol, au desăvârșit redactarea și clasificarea tradițiilor care au constituit Mișna. ^[1]

Ei au substituit centralitatea Templului cu centralitatea Învățăturii (Torá) mai ales cea orală ^[1](Talmudul ca „Templu de cuvinte”, după Shaul Liberman) Generațiile codificatorilor și comentatorilor Torei orale - tanaim - au fost următoarele:

Generația I - pe la 80 d.Hr. Rabi Yohanan ben Zakai; munca de ordonare a tradițiilor orale, de codificare și clasificare, a început la Yavne, a continuat,apoi, în academii rabinice din Galileea (Beit Shearim, Tzipori) ^[1]

Generația a II-a - în 80-110 d.Hr Rabi Gamliel din Yavne, rabi Eliezer și rabi Ioșua;

Generația a III-a - în 110-135 d.Hr. Rabbi Akiva;

Generația a IV-a: - în 135-170 d.Hr. Rabi Meir, rabi Yehuda;

Generația a V-a: 170-200 d.Hr. Rabi Yehuda ha' Nassí, redactorul și codificatorul ultimativ al Mișnei (ca 200 e.n.).

Mișna conține 6 ordine (cărți, cicluri, סדרים sedarim, ședință, studiu). Fiecare din aceste ordine conține de la 7 la 12 tratate numite massehtot (מסכת massekhet, broșură). Fiecare massekhet este compusă dintr-un număr variabil de articole, numite mișnaiot (משנהmișna: repetare, articol, "învățătură").

Ordinele Mișnei sunt : 1/ Zraíym (Semințe) זרעים - legi privind agricultura 2/ Mo'éd (Sarbatoare ) מועד- legi privind sărbătorile (mo'adim și haggim) 3/ Nașim - (Femei) נשים - legi privind viața de cuplu 4/ Nezikin - (Daune) נזיקין - legi guvernând relațiile dintre oameni și funcționarea tribunalelor religioase 5/ Kodașim - (Lucrări sfinte) קדשים - legi privind sacrificiile și riturile în Templul din Ierusalim, animalele de sacrificat etc. 6/ Tohorot - ( Purificări) טהרות - legi ale riturilor de purificare.

Comentariile rabinilor la textele mișnaice vreme de trei secole au fost înregistrate în limba aramaică și au fost redactate sub numele Ghemara în Palestina, și mai ales în Babilonia, sub stăpânire persană sasanidă. Mișna și Ghemara, împreună formează Talmudul. Uneori se folosește termenul de Talmud mai ales pentru Ghemara sau Talmudul babilonian.

Mișna reprezintă sursa principiilor juridice (Halakhá) și în același timp a povestirilor, a pildelor sau a legendelor (Agadá) din Talmud.

Cuprinsul Mișnei

Mișna cuprinde jurisdicția Învățăturii sacre iudaice în toate domeniile. Exista, totuși, unele legi de bază ale căror amănunte nu apar în Mișna. Maimonide s-a referit la câteva dintre ele. ^[3]

Cele Șase Ordine

Inițial Mișna era numită o metodă de învățare care prezenta subiectele în ordine sistematică, în contrast cu Midraș care urma ordinea din Biblie. Ca lucrare de compilație scrisă, ordinele din Mișna sunt consacrate câte unui subiect general, includ o selecție mult mai largă de subiecte juridice și discută subiectele individuale mult mai temeinic decât Midrașul.

Mișna este alcătuită din Șase Ordine (seder סדר, la plural sedarim) fiecare cuprinzînd 7-12 tratate (masekhet, la plural masekhtot), în total 63. Fiecare masekhet este împărțită în capitole - (perek, la plural prakim) și apoi din articole sau paragrafe, numite mishná (la plural mishnayot). Mishna înseamnă, deci, și cea mai mică unitate de structură a Mișnei, și uneori Mișna este numită cu numele la plural Mishnayot. Din cauza împărțirii ei în șase ordine, Mișna este numită uneori Shas ( ש"ס acronim pentru Shisha Sedarim - Șase Ordine). Adeseori întreg Talmudul este numit Shas. Cele șase ordine sunt:

I.Zeraim (Semințe) - care se ocupă de rugăciuni și binecuvântări legate de pământ, zeciuieli și legi agricole - 11 tratate (655 articole - mishnayot)

Brahot - (ברכות) - binecuvântări
Peá - (פאה) - colțul de ogor
Demay - (דמאי) - produse pentru care nu se știe dacă a fost încasată zeciuiala
Kiláyim -(כלאים) semințe, animale,haine amestecate
Sheviit ((שביעית) - an sabatic
Trumot (תרומות) - donații
Maaserot sau Maaser Rishon (מעשרות sau מעשר ראשון) - zeciuieli sau prima zeciuială pentru leviți
Maaser sheni (מעשר שני) - a doua zeciuială, la Ierusalim
Halá (חלה) - aluat donat preoților (cohanim)
Orlá (ערלה) -interdicții în legătură cu fructele pomilor în primii trei ani
Bikurim (בכורים) - trufandale donate la Templu

II.Moed (מועד ) - legi cu privire la sâmbătă, sărbători, posturi - 12 tratate (cu 681 articole - mishnayot)

Shabat (שבת) - sâmbăta
Eruvin (ערובין ) - extinderi prin îngrădiri simbolice de sâmbătă și sărbători
Pesahim (פסחים) - mieii pascali
Shkalim (שקלים) - taxe pentru Templu
Yoma (יומא)- Iom Kipur
Suká (סוכה) - Sukot (Sărbătoarea Corturilor)
Beitzá (ביצה) - Oul - prepararea de alimente pentru sâmbătă și sărbători
Rosh Hashana (ראש השנה) - Anul Nou iudaic
Taanit (תענית) - postul
Meghilá (מגילה)- Sulul cărții Esterei, Purim
Moed Katan (מועד קטן)- sărbători minore (Hol Hamoed)
Haghigá (חגיגה) - ofrande de sărbători

III. Nashim (נשים Femei) - legi legi ale relațiilor de cuplu, căsătoriei și divorțului, unele jurăminte, legile naziratului - 7 tratate (cu 578 articole - mishnayot)

Yevamot (יבמות) - văduve de levirat
Ketubot (כתובות) - contracte de nuntă
Nedarim (נדרים) - făgăduințe
Nazir (נזיר) - naziratul
Ghitin (גטין) - actul de divorț
Kidushin (קדושין) - logodna

IV.Nezikin (נזיקין - Daune) - legi ale dreptului civil și penal, funcționarea tribunalelor și jurăminte, - 10 tratate (cu 685 articole - mishnayot)

Bava Kama (בבא קמה) - Prima Poartă
Bava Metzia (בבא מציעה) Poarta Mijlocie
Bava Batra (בבא בתרא) Ultima Poartă

aceste primele trei tratate - dezbat legea civilă, acoperirea daunelor și greșelilor, corectarea purtării în afaceri, munca, tranzacții imnobiliare

Sanhedrin (סנהדרין) - legile guvernării,pedepse penale
Makot (מכות) Biciuri , pedepse corporale
Shevuot (שבועות) Jurăminte
Eduyot (עדויות) - Mărturii
Avodá Zará (עבודה זרה) Idolatria
Avot (פרקי אבות) - Vorbele Părinților - tratat etic
Horayot (הוריות) Hotărâri

IV.Kodashim (קודשים "Lucruri sacre)"), despre rituri de sacrificiu, Templul, legi dietetice - 11 tratate (cu 590 articole - mishnayot)

Zevahim (זבחים) sacrificii zilnice de animale
Menahot (מנחות) ofrande pascale
Hulin (חולין) tăieri de animale pentru scopuri nereligioase
Bekhorot (בכורות) întâi născuți
Arakhin (ערכין) evaluări ale obiectelor consacrate,
Temurá (תמורה) Substituția sacrificiilor
Keritot (כריתות) pedepse de extirpare sau moarte prematură (penru păcate intenționate)
Meilá (מעילה) sacrilegiu
Tamid (תמיד) sacrificiul regulat zilnic
Midot (מידות) - măsurari ale Templului
Kinim -(קינים) Cuiburi - păsări de sacrificiu

V.Tohorot ("Puritate și impuritate") - legile purității (tohorá) și ale impurității (tumá) inclusiv impuritatea morților, puritatea alimentelor, puritatea corpului etc. - 12 tratate (1.003 articole - mishnayot)

Kelim (כלים) Vase (ritualuri de purificare)
Oholot (אהלות) Corturi (ritualuri de purificare)
Negayim (נגעים)- Lepra
Para - (פרה) Juninca - legile despre juninca roșie
Tohorot (טהרות) - Purificări
Mikvaot (מקוואות) Băi rituale
Nidá (נידה) Femeia la menstruație
Makhshirin (מכשירין) Preparări (ale alimentelor impure din cauza lichidelor)
Zavim (זבים) Cei ce suferă de secreții
Tevul Yom (טבול יום) -Îmbăierea în timpul zilei
Yadayim (ידים) Spălarea mâinilor
Uktzin (עוקצין) Steli, Gambi (impurități rituale - alimentare)

Acronimul "ZMaN NaKaT" este o prescurtare mnemotehnică pentru ordinele Mișnei.În fiecare ordin (cu excepția lui Zeraim), tratatele sunt ordonate după numărul de capitole, de la cel mai mare număr de capitole spre cel mai mic număr de capitole.

Cele Șase ordine ale Mișnei - Shisha sidrey (Shas) Mishna
Ordinul Zeraim (Semințe) (זרעים)	Ordinul Moéd (Sărbătoare) (מועד)	Ordinul Nashim (Femei) (נשים)	Ordinul Nezikin (Daune) (נזיקין)	Ordinul Kodashim (Obiecte sacre) (קדשים)	Ordinul Tohorot (Purificări) (טָהֳרוֹת)
Berakhot • Peá • Demay • Kiláyim • Sheviit • Trumot • Maaserot • Maasser sheni • Hallá • Orlá • Bikurim	Shabat • Eruvin • Pesahim • Shekalim • Yoma • Suká • Beitzá • Rosh Hashaná • Taanit • Meghilá • Mo'ed Katan • Haghigá	Yevamot • Ketubot • Nedarim • Nazir • Sotá • Ghitin • Kidushin	Bava Kamma • Bava Metzia • Bava Batra • Sanhedrin • Makkot • Shvuot • Eduyot • Avodá Zará • -Pirkei Avot • Horayot	Zevahim • Menakhot • Houlin • Bekhorot • Arakhin • Tmurá • Kritut • Meilá • Tamid • Midot • Kinim	Kelim • Oholot • Negaim • Pará • Tohorot • Mikvaot • Nidá • Makhshirin • Zavim • Tevul Yom • Yadaim • Oktzim

Talmudul babilonian (Haghiga 14a) afirma ca ar fi existat șase sute sau șapte sute ordine - sedarim - ale Mișnei. Mișna a fost împărțită în șase secțiuni tematice de către redactorul ei, Yehuda HaNassi. După una din tradiții, Ezra a fost acela care a dictat din memorie nu numai cele 24 cărți ale Bibliei ebraice (Tanakh), ci și încă 60 cărți esoterice. Nu se știe dacă aceasta se referă la Mișna, dar într-adevăr Mișna conține circa șaizeci de tratate. Numărul lor total este 63, dar tratatul Makot făcea parte la origine din tratatul Sanhedrin,iar Bava Kama, Bava Metzia și Bava Batra erau, inițial, privite ca subdiviziuni ale unui singur tratat enorm, denumit Nezikin.

Legături externe

Texte electronice

în Britannica on line
Mișna - în traducere spaniolă traducere de Carlos del Valle, Editura Sigueme, Biblioteca de estudios biblicos, Salamanca, iulie 1997 - 1152 pagini
Learn Mishnah Online - Studiul Textelor Mișnaice (în engleză).
Mishnah on Demand - Versiunile PDF a textului Mișna în limba ebraică.
Mechon Mamre Arhivat în 5 decembrie 2012, la Archive.is - Textul Mișna după Maimonide.
The Structured Mishnah - Textul Mișnei în limba ebraică fără vocalizare.
Online Treasury of Talmudic Manuscripts, Jewish National and University Library Arhivat în 26 ianuarie 2013, la Wayback Machine.

Comentariile Mișnei

Deși Saadia Gaon a redactat o lucrare lexicografică despre Mișna, cu scopul de a-i facilita înțelegerea, iar Rashi s-a aplecat asupra Mișnei în cursul comentariului său la Talmud, în general, se consideră că primul comentariu consacrat exclusiv Mișnei a fost scris de Maimonide (Moshe ben Maimon sau Rambam). El a fost redactat în 1168 în iudeo-arabă și face un rezumat al discuțiilor talmudice și propune decizii (psikot) în cazurile care nu au fost tranșate. Maimonide le mai adauga adesea niște introduceri - hakdamot - unele dintre ele, lungi cât niște tratate. Aceste hakdamot sunt deseori citate în alte cărți despre Mișna și despre Legea orală în general.Între ele cele mai însemnate sunt prefața la Comentariul însuși, introducerea la capitolul al X-lea din tratatul Sanhedrin, unde el enumeră cele 13 principii de credință (crezul iudaic) și introducerea la Tratatul Pirkei Avot, care este cunoscută ca Tratatul celor Opt Capitole. Tradus în ebraică, Comentariul la Mișna al lui Maimonide a inspirat numeroase scrieri ulterioare ca, de pildă, comentariul la Talmud numit Beit Habehira de Menahem Hameiri din secolul al XIII-lea. La câteva decenii după Maimonide, tosafistul Samson ben Abraham de Sens a compus și el un comentariu. Deși clasic și tipărit în numeroase ediții ale Mișnei, al a avut o influență limitată.

În secolul al XV-lea Ovadia ben Avraham di Bertinoro și-a redactat propriul comentariu la Mișna, cunoscut, în general, sub numele de Bartenura. inspirându-se de la predecesorii săi, mai ales Maimonide, el a detaliat mai mult dezbaterile talmudice (și nu numai concluziile) și a putut servi drept sursă secundară a Talmudului.

Un secol mai târziu, Maharalul din Praga, a inițiat studierea orgzanizată a Misnei - Hevrat Mishnayot. Unul din discipolii săi ,Yom Tov Lipman Heller și-a sistematizat învățăturile în cartea Tosafot Yom Tov care a reprezentat pentru Bartenura, ceea ce Tosafot ale tosafiștilor au reprezentat pentru comentariul lui Rashi la Talmud. Aceste Tosafot ale lui Yom Tov Lipman Heller sau forma lor prescurtată,Ikar Tosefot Yom Tov figureaza alături de Bartenura în numeroase ediții tipărite ale Mișnei.

Legături externe

Prelegeri audio

Meir Pogrow Arhivat în 10 decembrie 2005, la Wayback Machine. - prelegeri pentru studiul Mișna în limba engleză; descarcări MP3.

Alte texte

Despre Mișna ca text Cabalistic Arhivat în 20 noiembrie 2008, la Wayback Machine.

Bibliografie

Jean-Christophe Athias și Esther Benbassa - Dictionnaire des mondes juifs,Larousse, à present,Paris 2008 , ISBN 9782035833327 pag.405-406
Jacob Neusner, Alan j.Avery-Peck - The Routledge Dictionary of Judaism, Routledge, New York and London, 2004 ISBN 0415302641

Note

^ ^a ^b ^c ^d Attias, Benbassa 2008 p.405
^ Attias, Benbassa 2008 p.405
^ Maimonide - Comentariu la tratatul Menahot cap.4

[At5-1] Attias, Benbassa 2008 p.405

[2] Attias, Benbassa 2008 p.405

[3] Maimonide - Comentariu la tratatul Menahot cap.4

[1]

[2]

[3]