Momordica charantia
Momordica charantia [ku gua 苦瓜], cunoscut sub numele de castravetele amar sau pepenele amar,[2] este de origine necunoscută, dar este utilizată în medicina populară chineză ca plantă amară. În medicina ayurvedică este cunoscută sub denumirea de karela, în Europa fiind cunoscută sub denumirea de „castravete amar” datorită gustului său puternic amar. În cazul speciei Momordica charantia atunci cînd fructul este copt, acesta se rupe cu un pocnet caracteristic.
Nu există suficiente studii clinice care să dovedească efectele pozitive ale castravetelui amar, dar există studii care au dovedit efecte pozitive în laborator și în experimente pe animale.[3][4]
- Proprietăți
Compoziția chimică a fructului de Momordica este complexă:
- proteine, polipeptizi și lectine
- carotenoizi.
- acid clorogenic și rezorcinolic;
- fitosterolide tipul: betasitosterol și stigmasterol
- glicosteroizi: charantina si momordina;
- momordicina;
- hipoglicemiantă și antidiabetică datorită polipeptidului p supranumit și insulina verde cât și charantina și momordina.[5]
- vitamine din grupul B, inclusiv vitamina B3;
- minerale (calciu, magneziu și potasiu) și oligoelemente (fier, zinc, siliciu, nichel
Se utilizează extractul, aceasta având acțiuni diverse:
- Mecanismele implicate sunt la nivelul glucozo 6 -fosfatazei și a fructozei 1,6 bifosfatazei precum și reducerea glucozei via G6PDH[1] Arhivat în , la Wayback Machine.
- stomahică, antibacteriană, antivirotică, antifungică, antiparazitară, imunomodulatoare și chiar antitumorală si antineoplazică.
- Atenție
Sâmburii conțin vicină și pot astfel cauza favism la persoanele susceptibile. În plus, arilele roșii ale semințelor par a fi toxice pentru copii, iar fructul este contraindicat pentru femeile gravide.
Culinar
modificareBibiana Stanciulov, ambițioasa deținătoare a mărcilor Topoloveni și Topoloveana, a lansat, prin firma sa furnizoare de conserve naturale inclusiv pentru Casa Regală a României, dulceața de momordică, un produs unic în România, după o rețetă proprie originală, înregistrată la OSIM.[6]
Note
modificare- ^ Species Plantarum, p. 1009
- ^ „BSBI List 2007”. Botanical Society of Britain and Ireland. Arhivat din original (xls) la . Accesat în .
- ^ Beloin N et al: Ethnomedicinal uses of Momordicacharantia (Cucurbitaceae) in Togo and relation to its phytochemistry and biological activity. J Ethnopharmacol. 96/-/2005. S. 49-55. PMID 15588650
- ^ Das P et al.: Screening of antihelminthic effects of Indian plant extracts: a preliminary report. J Altern Complement Med. 12/3/2006. S. 299-301. PMID 16646729
- ^ Cum trăiește un român din „insulina verde“, afacerea în care a investit 100 de euro. „Niciodată nu am făcut față cererii“, 24 iulie 2016, Claudia Bonchiș, Adevărul, accesat la 25 iulie 2016
- ^ Dulceața naturală de momordică. Cum a reușit mămica magiunului de Topoloveni să facă un deliciu dulce dintr-o legumă foarte amară, fără să adauge pic de zahăr, 22 septembrie 2016, Cristina Stancu, Adevărul, accesat la 22 septembrie 2016