Mușchi temporal
| Temporal | |
 | |
| Detalii | |
|---|---|
| Latină | musculus temporalis |
| Parte din | Mușchii masticatori[*]  |
| Origine | fosa temporală, fața profundă a fasciei temporale |
| Inserțiune | ramura mandibulei, procesul coronoidian |
| aa. temporale profunde | |
| nn. temporali profunzi | |
| Acțiune | protruzia, retruzia și elevația mandibulei |
| Antagonist | platysma |
| Resurse externe | |
| TA | A04.1.04.005 |
| FMA | 49006 |
| Termeni anatomici ai mușchilor(en)[traduceți] | |
Mușchiul temporal (latină: musculus temporalis) este un mușchi masticator plat, în formă de evantai, pe partea laterală a capului. Este plasat în fosa temporală, superior arcului zigomatic, astfel încât acoperă o mare parte a osului temporal.[1]
Origine și inserție
modificareSe inseră pe toată fosa temporală până la linia temporală inferioară și pe fața profundă a fasciei temporale.[2] Fibrele sale converg într-un tendon care se inseră atât pe partea medială a ramurii mandibulei, cât și pe întreg procesul coronoidian.[3] Extensia temporală a corpului adipos se află pe tendonul temporalului, separându-l de arcul zigomatic, apoi se continuă pe marginea anterioară a mușchiului de-a lungul peretelui orbital lateral.[3]
Structură
modificareMușchiul temporal variază în grosime de la 5 la 15 mm.[4] Este format din trei părți: superficială, zigomatică și profundă. Porțiunea zigomatică își are originea pe arcul zigomatic și se inseră pe fața laterală a procesului coronoidian.[5] Porțiunea profundă conține fascicule musculare cu originea pe diverse creste de-a lungul feței anterioare a fosei temporale și inserția terminală pe fața internă a procesului coronoidian și triunghiul retromolar; acestea se întrepătrund cu mușchii buccinator, milohioidian și constrictor superior.[5] În trecut, porțiunile zigomatică și profundă au fost considerate burți musculare accesorii, însă s-a demonstrat că acestea sunt parte a mușchiului temporal în ansamblu.[5]
Inervație și vascularizație
modificareMușchiul temporal este inervat de nervii temporali profunzi anterior și posterior ramificați din nervul mandibular. Primește sânge de la ramura temporală a arterei maxilare. Vasele de sânge și nervii pornesc împreună din fosa infratemporală și se termină pe fața profundă a mușchiului.[3]
Funcție
modificareTemporalul este cel mai puternic mușchi al articulației temporomandibulare.[6] Funcțional, mușchiul poate fi divizat în două părți: anterioară și posterioară. Partea anterioară merge aproape vertical și trage mandibula înainte (protruzie). În schimb, fibrele părții posterioare merg aproape orizontal și trag mandibula înapoi (retruzie). Activarea ambilor mușchi deplasează mandibula dorsocranial, ceea ce duce la o închidere puternică a maxilarului (elevație).[6]
Note
modificare- ^ en Margaret J. Fehrenbach, Susan W. Herring (). „Muscular System”. Illustrated Anatomy of the Head and Neck (ed. a 4-a). Elsevier. p. 98. ISBN 978-1-4377-2419-6.
- ^ Sorin Bolintineanu; et al. (). „Mușchii capului”. Anatomia omului (PDF). VI: Cap și gât. Timișoara: Editura „Victor Babeș”. p. 73. ISBN 978-606-786-081-8. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ^ a b c en Wayne F. Larrabee Jr., Kathleen H. Makielski, Jenifer L. Henderson (). „Facial Musculature”. Surgical Anatomy of the Face (ed. a 2-a). Philadelphia, PA: Lippincott Williams & Wilkins. p. 67. ISBN 0-7817-4150-5.
- ^ en Christopher J. Haggerty, Robert M. Laughlin, ed. (). „Pathology and Reconstructive Surgery”. Atlas of Operative Oral and Maxillofacial Surgery. Wiley-Blackwell. p. 471. ISBN 978-1-118-44234-0.
- ^ a b c en J. C. Sedlmayr, C. F. Kirsch, J. J. Wisco (septembrie 2009). „The human temporalis muscle: superficial, deep, and zygomatic parts comprise one structural unit”. Clinical Anatomy. 22 (6): 655–664. doi:10.1002/ca.20837. PMID 19637294.
- ^ a b en „Temporal muscle”. Kenhub.