Os clitoridis
Os clitoridis (baubellum) reprezintă o formațiune osoasă, cilindrică, amplasată în septul median între corpii cavernoși ai clitorisului la unele mamifere. Este echivalentul baculumului penian („osul penisului”).[1] Osul clitoridian este absent la om.
Istoric
modificareOsul clitoridian a fost descris în 1666 de Claude Perrault la o femelă de vidră („Clitorisul era alcătuit din membrane și ligamente, care înconjurau un os cu două linii.”) și la o leoaică. În anul 1819, medicul și naturalistul german Friedrich Sigismund Leuckart folosește termenul de os clitoridis în descrierea organelor genitale ale unei femele din specia de maimuță capucin cu față albă.
Expresia baubellum a fost consemnată pentru prima dată de către savantul sud-african Guy Chester Shortridge, în 1934, fiind un eufemism cu referire la baculumul masculin.[2]
Totuși, în publicațiile științifice cel mai frecvent sunt folosiți termenii latini de os clitoris sau os clitoridis.
Răspândire
modificareOsul clitoridian a fost descrisă la unele femele din specii care aparțin ordinelor de chiroptere, primate, rozătoare și carnivore. Distribuția largă a osului clitoridian printre diverse grupe de mamifere, ca și în cazul baculumului masculin, denotă primitivismul prezenței acestui organ, care s-a pierdut în anumite ramuri filogenetice.[3]
În cadrul primatelor, osul clitoridian a fost raportat pentru subordinul Strepsirrhini (cu excepția Daubentonia), printre Haplorhini (la majoritatea Hominoidea, cu excepția gorilelor și omului), la o specie din familia Cercopithecoidea (Macaca fascicularis) și la o specie de capucin (Cebus capucinus).[4]
Prezența osului clitoridian este variabilă chiar în cadrul aceleași specii de mamifere.[5] De exemplu, s-a depistat că doar 30% din veverițele roșii (genul Tamiasciurus) examinate posedă un os în clitoris.[6]
Datele disponibile despre răspândire osului clitoridian sunt puține, ceea ce nu permite precizarea gradului de distribuție printre mamifere. Unii autori presupun că baubellum-ul ar putea exista la majoritatea speciilor, în care se găsește un baculum la mascul.
Descriere
modificareOsul clitoridian este alcătuit din țesut osos sau cartilaginos, având forma unei tije aplatizate lateral. Este amplasat deasupra uretrei, posterior față de gland.[7] Formele și dimensiunile osului clitoridian sunt mai labile din punct de vedere evolutiv decât baculumul, manifestând mai multă variabilitate de la o specie la alta sau absența în unele grupe de mamifere. Mărimea osului este, relativ, foarte mică:
- 2×6 mm - Aplodontia rufa (ordinul Rodentia);[8][9]
- 2×0,4×0,2 mm - leoaică adultă (ordinul Carnivora);[10]
- 0,5×0,05×0,01 mm - pisică de 3 ani (ordinul Carnivora);[10]
- 10×30 mm - morsă (de menționat că masculul din această specie are cel mai mare os penian, cu o lungime de 63 cm) (ordinul Carnivora);[11]
- 9,3 mm - bursuc american (Taxidea taxus; ordinul Carnivora).[12]
Funcție
modificareRolul și utilitatea acestui os mic nu sunt cunoscute.[13]
Referințe
modificare- ^ Murakami, Ryutaro; Mizuno, Takeo (1984-10), „Histogenesis of the Os Penis and Os Clitoridis in Rats. (chondrogenesis/bone formation/testosterone/genital tubercle)”, Development, Growth and Differentiation (în engleză), 26 (5), pp. 419–426, doi:10.1111/j.1440-169X.1984.00419.x, ISSN 0012-1592, accesat în 6 martie 2021 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ S., W. L.; Shortridge, G. C. (1935-04), „The Mammals of South West Africa: A Biological Account”, The Geographical Journal, 85 (4), p. 381, doi:10.2307/1785605, ISSN 0016-7398, accesat în 4 martie 2021 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Perrault, Claude; Le Clerc, Sébastien (), Mémoires pour servir à l'histoire naturelle des animaux /, De l'Imprimerie royale, accesat în
- ^ Carosi, Monica; Scalici, Massimiliano; Linn, Gary S. (), Bezanson, Michele; MacKinnon, Katherine C; Riley, Erin; Campbell, Christina J, ed., „Baubellum ( Os Clitoridis )”, The International Encyclopedia of Primatology (în engleză), John Wiley & Sons, Inc., pp. 1–2, doi:10.1002/9781119179313.wbprim0215, ISBN 978-1-119-17931-3, accesat în
- ^ Lough-Stevens, Michael; Schultz, Nicholas G.; Dean, Matthew D. (01 2018), „The baubellum is more developmentally and evolutionarily labile than the baculum”, Ecology and Evolution, 8 (2), pp. 1073–1083, doi:10.1002/ece3.3634, ISSN 2045-7758, PMC 5773289
, PMID 29375780, accesat în 4 martie 2021 Verificați datele pentru: |date=(ajutor) - ^ Layne, James N. (1954-08), „The Os Clitoridis of Some North American Sciuridae”, Journal of Mammalogy, 35 (3), p. 357, doi:10.2307/1375960, accesat în 6 martie 2021 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor) - ^ Seimato Simokawa (1938). Einige Bemerkungen über den Clitorisknochen. In: The Keijo Journal of Medicine. Band 9, Nr. 4, pp. 273-282. Keijo Imperial University, Keijo.
- ^ Carraway, Leslie N.; Verts, B. J. (), „Aplodontia rufa”, Mammalian Species (431), p. 1, doi:10.2307/3504188, ISSN 0076-3519, accesat în
- ^ A., Feldhamer, George A. Thompson, Bruce Carlyle, 1949- Chapman, Joseph (), Wild mammals of North America : biology, management, and conservation, Johns Hopkins University Press, ISBN 0-8018-7416-5, OCLC 51969059, accesat în
- ^ a b Burrows, Harold, „Sex Hormones of the Adrenal Cortex”, Biological Actions of Sex Hormones, Cambridge University Press, pp. 440–456, ISBN 978-1-316-53014-6, accesat în
- ^ Alex, Leonard, Janet Louise, 1953- Córdoba-Aguilar, (), The evolution of primary sexual characters in animals, Oxford University Press, ISBN 978-0-19-532555-3, OCLC 760902626, accesat în
- ^ Burt, William (), Bacula of North American Mammals, University of Michigan Press, ISBN 978-0-472-75056-6, accesat în
- ^ Sloan, Nadia S.; Simmons, Leigh W. (09 2019), „The evolution of female genitalia”, Journal of Evolutionary Biology, 32 (9), pp. 882–899, doi:10.1111/jeb.13503, ISSN 1420-9101, PMID 31267594, accesat în 4 martie 2021 Verificați datele pentru:
|date=(ajutor)