Recesiune (economie)
Recesiune este un termen economic care reprezintă o contracție a ciclului economic care are loc atunci când există o perioadă de declin semnificativ și larg răspândit al activității economice, dar mai puțin gravă decât depresiunea sau criza economică.[1][2] Recesiunile apar, de obicei, atunci când se înregistrează o scădere semnificativă a cheltuielilor (un șoc negativ al cererii). Acestea pot fi declanșate de o varietate de evenimente, cum ar fi o criză financiară, un șoc comercial extern, un șoc negativ al aprovizionării, spargerea unei bule economice sau un dezastru major, natural sau cauzat de om (de exemplu, o pandemie). De exemplu, o criză financiară poate reduce încrederea în piețele financiare, iar un șoc comercial extern poate duce la o scădere a cererii pentru exporturile unei țări. Potrivit FMI, nu există o definiție oficială a recesiunii.[3]
În Statele Unite, recesiunea este definită ca „o scădere semnificativă a activității economice, răspândită pe întreaga economie, care durează mai mult de câteva luni, fiind vizibilă, de obicei, în PIB-ul real, venitul real, ocuparea forței de muncă, producția industrială și vânzările angro și cu amănuntul.”[4] Uniunea Europeană a adoptat o definiție similară.[5][6] România, la rândul său, aplică aceleași principii adoptate de Uniunea Europeană pentru identificarea recesiunii. În Regatul Unit și Canada, recesiunea este definită ca o scădere economică negativă, înregistrată pe parcursul a două trimestre consecutive, măsurată prin PIB-ul real ajustat sezonier.[7][8][9][10]
În răspuns la recesiuni, guvernele adoptă, de obicei, politici macroeconomice expansioniste, cum ar fi creșterea masei monetare și reducerea ratelor dobânzilor, sau măsuri care includ creșterea cheltuielilor publice și reducerea impozitelor.
Definiții
modificareÎntr-un articol din 1974 publicat de cotidianul The New York Times, Julius Shiskin, comisar al Biroului de Statistică a Muncii (Bureau of Labor Statistics) din SUA, a sugerat că o transpunere aproximativă a definiției calitative a recesiunii într-o definiție cantitativă, accesibilă publicului larg, ar putea arăta astfel:
- Durata – Scăderi ale venitului național brut real (VNB) timp de două trimestre consecutive; reducerea producției industriale pe o perioadă de șase luni.
- Profunzimea – O scădere de 1,5% a venitului național brut real; o reducere de 15% a ocupării forței de muncă în sectorul non-agricol; o creștere cu două puncte procentuale a ratei șomajului, până la un nivel de cel puțin 6%.
- Indicatori financiari – O creștere semnificativă a ratei creditelor neperformante sau o înăsprire a condițiilor de creditare de către instituțiile financiare, care determină scăderea investițiilor în afaceri și a consumului.
Difuzarea – O scădere a ocupării forței de muncă în sectorul non-agricol în peste 75% dintre industrii, măsurată pe perioade de șase luni, pentru cel puțin șase luni.[11][12][13]
De-a lungul timpului, unii analiști au simplificat criteriile lui Shiskin, reducând identificarea recesiunilor la o regulă generală: scăderea VNB real timp de două trimestre consecutive.[14]
În Statele Unite, Comitetul pentru Determinarea Ciclului Economic (Business Cycle Dating Committee') din cadrul Biroului Național de Cercetare Economică (National Bureau of Economic Research, NBER) este considerat autoritatea principală în stabilirea perioadelor de recesiune. NBER, o organizație privată de cercetare economică, definește recesiunea economică astfel: „o scădere semnificativă a activității economice, răspândită în întreaga economie, care durează mai mult de câteva luni și este vizibilă în PIB-ul real, venitul real, ocuparea forței de muncă, producția industrială și vânzările angro și cu amănuntul”.[15] NBER precizează că „o recesiune începe atunci când economia atinge un vârf de activitate și se încheie atunci când atinge un minim”.[16] NBER este considerat arbitrul oficial al perioadelor de început și sfârșit ale recesiunilor în Statele Unite.[17][18][19]
Biroul de Analiză Economică (Bureau of Economic Analysis), o agenție federală independentă care furnizează statistici oficiale macroeconomice și industriale,[20] subliniază că „identificarea frecvent citată a unei recesiuni prin două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului nu este o desemnare oficială”. Aceasta este atribuția unui comitet de experți din cadrul National Bureau of Economic Research.[21]
Uniunea Europeană, urmând o metodologie similară celei utilizate de NBER, a adoptat o definiție a recesiunii care combină PIB-ul cu o gamă variată de indicatori macroeconomici, inclusiv ocuparea forței de muncă, ratele inflației, nivelurile de consum și investiții, precum și încrederea consumatorilor. Prin această abordare, Uniunea Europeană urmărește să capteze nu doar scăderile economice brute, ci și impactul mai larg asupra populației și economiei. Această abordare permite o evaluare mai cuprinzătoare a profunzimii și amplorii declinurilor economice, facilitând dezvoltarea unor strategii mai eficiente pentru stabilizarea și redresarea economiei.
În România, analiza recesiunilor economice este realizată de instituții precum Institutul Național de Statistică (INS) și Banca Națională a României (BNR). INS este responsabil pentru colectarea și publicarea datelor statistice legate de PIB, ocuparea forței de muncă și alți indicatori macroeconomici, în timp ce BNR monitorizează condițiile financiare, inclusiv creditarea și politica monetară. Deși definițiile generale, cum ar fi două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, sunt utilizate pentru a identifica recesiunile, instituțiile românești țin cont și de factori precum inflația, balanța comercială și investițiile străine directe pentru a evalua impactul economic complet al unei recesiuni.
În Regatul Unit, recesiunile sunt definite, în general, ca două trimestre consecutive de scădere economică, măsurată prin date ajustate sezonier privind PIB-ul real.[7][8]
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) definește recesiunea ca o perioadă de cel puțin doi ani în care decalajul cumulativ de producție ajunge la cel puțin 2% din PIB, iar decalajul de producție este de cel puțin 1% timp de cel puțin un an.[22] Conceptul de „decalaj de producție” reflectă diferența dintre PIB-ul efectiv și cel potențial al unei economii, oferind o perspectivă mai rafinată asupra recesiunilor, în special în economiile avansate.
Recesiunea poate fi definită și ca o scădere a PIB-ului pe cap de locuitor, în locul unei scăderi a PIB-ului total.[23]
Istoric
modificareGlobal
modificarePotrivit Fondului Monetar Internațional (FMI), "recesiunea globală pare să aibă loc pe parcursul unui ciclu care durează între opt și zece ani".[24] FMI ia în considerare mai mulți factori atunci când definește o recesiune globală. Până în aprilie 2009, FMI a comunicat de mai multe ori presei că o creștere globală anuală a PIB-ului de 3,0% sau mai puțin, în opinia lor, a fost "... echivalentă cu o recesiune globală".[25][26] Prin această măsură, șase perioade din 1970 se califică: 1974-1975,[27] 1980-1983,[27] 1990-1993,[27][28] 1998,[27][28] 2001-2002,[27][28] și 2008-2009.[29] În timp ce FMI, în aprilie 2002, a numit ultimele trei recesiuni globale din ultimele trei decenii, creșterea globală a producției pe cap de locuitor a fost zero sau negativă, iar FMI a argumentat – la acel moment – că, contrar situației din 2001, în acest an nu a fost calificată drept recesiune globală.[24]
Note
modificare- ^ „Recession”. Merriam-Webster Dictionary.
- ^ „Recession definition”. Encarta World English Dictionary [North American Edition]. Microsoft Corporation. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Claessens, Stijn; Kose, M. Ayhan (). „Recession: When Bad Times Prevail - Back to Basics”. International Monetary Fund.
- ^ „Business Cycle Dating Committee Announcement January 7, 2008”. www.nber.org. .
- ^ „FAQ | EABCN”. eabcn.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „The CEPR and NBER Approaches”. eabcn.org. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b „Q&A: What is a recession?”. BBC News. .
- ^ a b „Glossary of Treasury terms”. HM Treasury. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Bonham, Mark S.; Poulin, Jessica (). „Recession in Canada”. The Canadian Encyclopedia. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Deveau, Denise (). „An economist explains: What to know about a recession”. CPA Canada. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Shiskin, Julius (). „Points of View”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Dale, Edwin L. Jr (). „U.S. to Broaden the Base Of Consumer Price Index”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Silk, Leonard (). „Recession: Some Criteria Missing, So Far”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Lakshman, Achuthan; Banerji, Anirvan (). „The risk of redefining recession”. CNN Money. Accesat în .
- ^ „Business Cycle Expansions and Contractions”. National Bureau of Economic Research. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Claessens, Stijn; Kose, M. Ayhan (). „Recession: When Bad Times Prevail - Back to Basics”. International Monetary Fund.
- ^ Anstey, Chris (). „'Technical Recession' Sets Up Washington War of the Words”. Bloomberg News. Accesat în .
- ^ Cox, Jeff (). „The economy may look like it's in recession, but we still don't know for sure”. CNBC. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Jacobsen, Louis (). „What exactly is a recession? Sorting out a confusing topic”. PolitiFact. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Loe, Megan; Lewis, Brandon (). „Yes, there is an official definition of a recession”. KUSA.com. Accesat în .
- ^ „Recession | U.S. Bureau of Economic Analysis (BEA)”. www.bea.gov. Bureau of Economic Analysis. . Accesat în .
- ^ „OECD Economic Outlook, Volume 2008 Issue 2”. oecd-ilibrary.org. Organisation for Economic Co-operation and Development. .
- ^ Jiří, Mazurek. "On some issues concerning definition of an economic recession." (2012).
- ^ a b The Recession that Almost Was. Kenneth Rogoff, International Monetary Fund, Financial Times, 5 April 2002
- ^ „The world economy Bad, or worse”. Economist.com. . Accesat în .
- ^ Lall, Subir. "IMF Predicts Slower World Growth Amid Serious Market Crisis," International Monetary Fund, 9 aprilie 2008. [1]
- ^ a b c d e http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2009/update/01/index.htm IMF Jan 2009 update
- ^ a b c „Global Recession Risk Grows as U.S. `Damage' Spreads. Jan 2008”. Bloomberg.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „World Economic Outlook (WEO) April 2013: Statistical appendix - Table A1 - Summary of World Output” (PDF). IMF. . Accesat în .
Lectură suplimentară
modificare- Recesiunea economică 2008 - 2010, Radu Șerban, Ed. Tribuna Economică, 2011, (288 pagini)
Vezi și
modificareLegături externe
modificare
|
Acest articol din domeniul economiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |