Republica Sârbă Krajina

Republica Sârbă Krajina, abreviat RSK (în sârbă Republika Srpska Krajina, RSK; Република Српска Крајина, РСК; uneori tradus „Republica Krajina Sârbă”) a fost o entitate fără recunoaștere internațională, autoproclamată de sârbi în zonele din Croația unde erau majoritari în ajunul declanșării conflictului din Iugoslavia. În limbile sârbă și croată, „krajina” este un arhaism pentru „frontieră”. În evul mediu, spațiul ocupat de Krajina se numea Mica Vlahie și era populată de vlahi (cunoscuți și ca morlaci) sârbizați și ortodocși.^{[necesită citare]}^[3]^{[sursa nu confirmă]}

Krajina Sârbă

Republika Srpska Krajina
Република Српска Крајина

— Entitatea autoproclamată —

←

1991 – 1995

→


Drapel	Stemă

Imn național

Bože Pravde

Localizare

Capitală

Knin

Religie

creștinism ortodox[*]

Guvernare

Formă de guvernare

Republică

Președintele Republicii Sârbe Krajina[*]

- 1991–1992

Milan Babić

- 1992–1994

Goran Hadžić

- 1994–1995

Milan Martić

Prim-ministru

- 1991–1992

Dusan Vjestica

- 1992–1993

Zdravko Zecevic

- 1993–1994

Djordje Bjegovic

- 1994–1995

Borislav Mikelić

- 1995

Milan Babić

Legislativ

adunare națională[*]

Istorie

Revoluția dovleac

1 aprilie 1991

Formarea OAS Krajina

21 decembrie 1990

Secesiune

1 aprilie 1991

Destrămarea Iugoslaviei

25 iunie 1991

Trupele de luptă se predau

10 august 1995

Acordul de la Erdut

1995

Date statistice

Suprafață

- 1993

17.028 km²

Populație

- 1993

435.595 loc.

Densitate

25,6 loc./km²

- 1994

430.000 loc.

Economie

Monedă

Dinar Krajina

Sursă suprafaței:^[1] Sursa populației:^[1]^[2]

Ea a fost înființată în 1991, cu încurajarea guvernului federal de la Belgrad, care a finanțat-o în scopul de a sabota eforturile de creare a unei Croații independente. Guvernul autoproclamat i-a persecutat pe minoritarii croați, circa 180.000 dintre ei fiind obligați să-și părăsească locuințele. În 1995, guvernul croat a declanșat ofensiva Oluja, cu scopul de a prelua controlul asupra teritoriului RSK; în contextul operațiunilor militare, armata croată a comis crime de război și epurare etnică, ceea ce a dus la refugierea a 200.000 de sârbi.^[4] Din acel moment, cea mai mare parte din teritoriu, inclusiv principalul oraș, Knin, a fost controlată de forțele croate; o rămășiță a ei a continuat să existe sub forma Slavoniei Orientale, intrată sub administrația ONU până la reintegrarea sa pașnică în Croația în 1998.

Guvernare

Președinți

Milan Babić (19 decembrie 1991 – 16 februarie 1992)
Mile Paspalj (16 februarie 1992 – 26 februarie 1992) (interimar)
Goran Hadžić (26 februarie 1992 – 26 ianuarie 1994)
Milan Martić (26 ianuarie 1994 – 7 august 1995)

Prim-miniștri

Dušan Vještica (19 decembrie 1991 – 16 februarie 1992)
Risto Matković (16 februarie 1992 – 26 februarie 1992) (interimar)
Zdravko Zečević (26 februarie 1992 – 21 aprilie 1993)
Đorđe Bjegović (21 aprilie 1993 – 27 martie 1994)
Borislav Mikelić (27 martie 1994 – 27 iulie 1995)
Milan Babić (27 iulie 1995 – 7 august 1995)

Președinți ai Adunării Naționale (Parlamentului)

Mile Paspalj

Populație

Populația Republicii Sârbe Krajina (1991-1993)
Naționalitate	Procentaj (1991)^[5]	Procentaj (1991)	Total (1993)^[6]	Procentaj (1993)
Sârbi	245 800	52,3 %	398 900	92 %
Croați	168 026	35,8 %	30 300	7 %
Alții	55 895	11,9 %	4 395	1 %
Total	469 721	100 %	433 595	100 %

Referințe

^ ^a ^b en Klajn, Lajčo (2007). The Past in Present Times: The Yugoslav Saga. p. 199. University Press of America. ISBN 0-7618-3647-0.
^ en Svarm, Filip (15 august 1994). The Krajina Economy Arhivat în 28 februarie 2021, la Wayback Machine.. Vreme News Digest Agency. Data accesării: 8 iulie 2009.
^ Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Editura Academiei R.P.R., 1959
^ „Crimele celorlalți”, Dw.com, accesat în 4 august 2015
^ „The Prosecutor of the Tribunal against Slobodan Milošević (IT-02-54) — Indictment. pag. 22” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la 21 octombrie 2020. Accesat în 26 martie 2019. Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)
^ „The Prosecutor vs. Milan Martic — Judgement. pag. 112” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la 26 august 2018. Accesat în 26 martie 2019. Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)

Vezi și

[klajn-1] Klajn, Lajčo (2007). The Past in Present Times: The Yugoslav Saga. p. 199. University Press of America. ISBN 0-7618-3647-0.

[svarm-2] Svarm, Filip (15 august 1994). The Krajina Economy Arhivat în 28 februarie 2021, la Wayback Machine.. Vreme News Digest Agency. Data accesării: 8 iulie 2009.

[3] Silviu Dragomir, Vlahii din nordul Peninsulei Balcanice în evul mediu, Editura Academiei R.P.R., 1959

[dw.com_2015-08-04-4] „Crimele celorlalți”, Dw.com, accesat în 4 august 2015

[сербы1991-5] „The Prosecutor of the Tribunal against Slobodan Milošević (IT-02-54) — Indictment. pag. 22” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la 21 octombrie 2020. Accesat în 26 martie 2019. Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)

[сербы1993-6] „The Prosecutor vs. Milan Martic — Judgement. pag. 112” (PDF) (în engleză). ICTY.org. Arhivat din original (PDF) la 26 august 2018. Accesat în 26 martie 2019. Parametru necunoscut |datepublished= ignorat (ajutor)

[3]

[1]

[2]

[4]

[5]

[6]