Stabilizator de tensiune

Stabilizatorul de tensiune reprezintă o instalație electrică ce asigură la bornele unui consumator o tensiune constantă, în condițiile în care se modifică, între anumite limite, fie tensiunea de la rețea, fie impedanța consumatorului.

Stabilizatoarele de tensiune pot fi clasificate în două categorii:

1. Stabilizatoare de tensiune continuă^[1]

După principiul de funcționare stabilizatoarele de tensiune continua se împart în:

Stabilizatorul parametric – acesta are structura cea mai simplă. La baza funcționării acestuia stă neliniaritatea caracteristicii curent – tensiune a dispozitivului electronic folosit (în general o diodă stabilizatoare - Zener).
Stabilizatoare cu reacție - acestea realizează funcția de stabilizare printr-o reacție negativă, dispozitivele electronice folosite funcționând liniar. Acest tip de stabilizatoare se consideră circuite liniare.
Stabilizatoare în regim de comutație - sunt stabilizatoare cu reacție la care elementul regulator al tensiunii de ieșire nu lucrează liniar, ci în regim de comutație. În acest regim crește randamentul stabilizatorului.

2. Stabilizatoare de tensiune alternativă^[2]

Stabilizatoare feromagnetice - folosesc proprietatea de saturare a unui circuit magnetic în vederea modificării sau menținerii constante a tensiunii alternative.
Stabilizatoare cu tiristoare - se bazează pe posibilitatea aducerii în conducție a tiristoarelor la diferite momente de timp în vederea modificării valorii efective a tensiunii rețelei.

Note

^ Dascălu, Dan; M. Profirescu; A. Rusu; I. Costea (1982). Dispozitive și circuite electronice. București: Didactică și Pedagogică.
^ „La ce este bun un stabilizator de tensiune?”. 12 iulie 2017. Accesat în 30 aprilie 2021.

Bibliografie

Stoica, Ilie Adrian; Adrian Ionuț Radu; Marius Rogobete (2015). Electronică de putere. Partea I. București: Editura Matrixrom. ISBN 9786062501549.
Ionescu, Florin; Dan Floricău; Smaranda Nițu; Cristinel Mihalache (2004). Electronică de putere. Vol.II. București: Editura Electra (ICPE). ISBN 973-7728-11-4.
Pantelimon, Constantin; Bîrcă-Gălățeanu Șerban; C. Rădoi; Gr. Nelepcu; O. Radu; V. Lăzărescu (1983). Electronică industrială pentru subingineri ( Ediția a II-a revizuită). București: Editura Didactică și Pedagogică.
Bîrcă-Gălățeanu, Șerban; Stoichescu Dan Alexandru; Constantin Pantelimon (1991). Electronică de putere, aplicații. București: Editura Militară.
Pantelimon, Constantin; V. Buzuloiu; C. Rădoi; E. Ceangă; V. Neagoe (1980). Electronică industrială. București: Editura Didactică și Pedagogică.
Miron, Ecaterina-Liliana; Mihai Miron; Gheorghe Pană (2014). Electronică analogică – Dispozitive electronice, circuite electronice. București: Editura Academiei Forțelor Aeriene "Henri Coandă".
Circuite integrate liniare, vol. 1 - Manual de utilizare, autori: A. Vătășescu, M. Bodea, A. Hartular, B. Schuster, D. Crăcea, Ș. Lungu, V. Gheorghiu, I. Mihuț, R. Savin. Editura: Tehnică, 1979

Vezi și

Legături externe

[DCE_1-1] Dascălu, Dan; M. Profirescu; A. Rusu; I. Costea (1982). Dispozitive și circuite electronice. București: Didactică și Pedagogică.

[2] „La ce este bun un stabilizator de tensiune?”. 12 iulie 2017. Accesat în 30 aprilie 2021.

[1]

[2]