Stipe Delić
| Stipe Delić | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Makarska, Cantonul Split-Dalmația, Croația |
| Decedat | (73 de ani)[2] Zagreb, Croația |
| Cetățenie |  Croația |
| Ocupație | regizor de film |
| Limbi vorbite | limba croată |
Modifică date / text  | |
Stipe Delić (n. , Makarska, Cantonul Split-Dalmația, Croația – d. , Zagreb, Croația)[3] a fost un regizor de film croat.[4]
Biografie și carieră
modificareStipe Delić s-a născut la 23 iunie 1925, în Makarska, în Regatul sârbilor, croaților și slovenilor.[5]
A debutat în regie în 1960 cu documentarele de scurtmetraj Poziv s pucine și Nase slobodno vrijeme.[6] Ca asistent de regie a lucrat la 80 de filme interne și străine,[6] iar ca regizor al celei de-a doua echipe la aproximativ 30 de filme interne și străine.[6]
Stipe Delić a avut, ca actor, un rol minor în filmul istoric de război Sclava Romei (La schiava di Roma) din 1961, regizat de Sergio Grieco și Francesco Prosperi.[7][5]
Filmul său din 1973 Sutjeska (care a avut ca temă marea bătălie dintre partizanii iugoslavi și forțele Axei în cel de-al doilea război mondial, în care personajul lui Tito a fost interpretat de Richard Burton)[6] a intrat în concurs la cel de-al 8-lea Festival Internațional de Film de la Moscova, unde a câștigat un premiu special.[6][8] Sutjeska este singurul său film cinematografic de lungmetraj pe care l-a regizat și a primit numeroase premii la premiera sa.[6]
A fost unul din regizorii secunzi asistenți ai filmului Bătălia de pe Neretva.[9] De asemenea, a fost regizorul celei de-a doua echipe într-o serie de filme despre Winnetou - Winnetou 1: Aurul Apașilor (1963), Winnetou 2: Ultimul renegat (1964), Winnetou 3: Poteca bandiților (1965), Old Surehand(d) (1965), Winnetou și Apanaci (1966), Winnetou și Old Firehand (1966) sau Winnetou și Shatterhand în Valea Morților (1968).[10][11]
A contribuit la scenariile filmelor italiene Solimano il conquistatore (1961) și Il capitano di ferro (1962).[5]
Stipe Delić a mai regizat filme de televiziune de lungmetraj ca de exemplu Roko i Cicibela (1978) și Trojanski konj (1982) sau episoade ale unor seriale de televiziune ca de exemplu Marija (1977, 7 episoade) sau Nepokoreni grad (1982, 1 episod).
A decedat la 1 aprilie 1999, la Zagreb, în Croația.[5]
Premii
modificareStipe Delić a primit un premiu special pentru regia filmului Sutjeska la al 8-lea Festival Internațional de Film de la Moscova[8] (condus de Serghei Bondarciuk).[12][8]
A primit premiul Arena de Bronz pentru regia filmului Sutjeska, la Festivalul de Film de la Pula.[13][14]
Filmografie
modificare- 1969 Bătălia de pe Neretva - asistent de regie
- 1973 Sutjeska
Referințe
modificare- ^ Stipe Delić, Hrvatski biografski leksikon
- ^ a b Stipe Delić, Hrvatska enciklopedija[*]
- ^ „Kratke vijesti”. hrt.hr. . Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Stipe Delić”. film.hr. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ a b c d Stipe Delić, en.notrecinema.com
- ^ a b c d e f Biografia lui Stipe Delić la film.hr. Arhivat din original. Adus la 13 iunie 2007. Accesat la 4 mai 2020.
- ^ Sclava Romei, imdb.com
- ^ a b c „8th Moscow International Film Festival (1973)”. MIFF. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ The Battle of Neretva (1969) - IMDb, accesat în
- ^ Bergfelder, Tim (2005) [2004]. International Adventures: German Popular Cinema and European Co-Productions in the 1960s. New York: Berghahn Books. ISBN 978-1-57181-539-2.
- ^ Stipe Delić la cinemagia.ro
- ^ „1973 :: 34th Moscow International Film Festival”. web.archive.org. . Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Pula Film Festival”. www.pulafilmfestival.hr. Accesat în .
- ^ Web archive of past festival editions 1954–2013 at the Pula Film Festival official website