întâlni
Etimologie
Din în + tâlni (înv. „a întâlni”, probabil origine maghiară).
Pronunție
- AFI: /ɨn.tɨlˈni/
Verb
Conjugarea verbului (se) întâlni | |
Infinitiv | a (se) întâlni |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) întâlnesc |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) întâlnească |
Participiu | întâlnit |
Conjugare | IV |
- (v.tranz. și refl. recipr.) a da de cineva sau de ceva; a se afla în prezența cuiva sau a ceva.
- Când v-ați întâlnit ultima oară?
- (despre linii geometrice sau topografice) a (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct.
- (v.refl. recipr.) a se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva.
- (v.tranz.) a găsi; a descoperi.
- (de obicei în construcții negative) a da peste..., a avea parte de...
- (v.tranz. și refl.) a (se) găsi, a (se) afla.
- (v.tranz. și refl. recipr.) a avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă.
- Echipele se întâlnesc mâine.
Sinonime
- 1: (se) vedea, (pop.) (se) găsi, (înv. și reg.) (se) întâmpina, (se) tâlni
- 7: se confrunta, se înfrunta, se întrece
Antonime
- (se) despărți
Cuvinte derivate
Traduceri
a veni în același loc și în același timp (în urma unei înțelegeri prealabile sau întâmplător)
Etimologie
Din întâlni.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru întâlni.