constata
Etimologie
Din franceză constater. Confer italiană constatare.
Pronunție
- AFI: /kons.taˈta/
Verb
Conjugarea verbului constata | |
Infinitiv | a constata |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
constat |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să constate |
Participiu | constatat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a stabili situația sau starea unui lucru, existența unui fapt, a unui adevăr etc.
- A constata că e supărată.
- Ce a constatat ancheta?
Sinonime
Cuvinte derivate
Traduceri
a stabili ceva
|