victimă

română

Etimologie

Din franceză victime < latină victima.

Pronunție

• AFI: /ˈvik.ti.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului victimă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	victimă	victime
Articulat	victima	victimele
Genitiv-Dativ	victimei	victimelor
Vocativ	victimă	victimelor

1. persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor, a societății, din cauza propriilor greșeli etc.
2. persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite (boală, accident, jaf, crimă etc.).
3. (în antichitate) animal sau om care era sacrificat unui zeu.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online