avers

română

Etimologie

Din franceză avers.

Pronunție

• AFI: /a'vers/

Substantiv

Declinarea substantivului avers
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	avers	aversuri
Articulat	aversul	aversurile
Genitiv-Dativ	aversului	aversurilor
Vocativ	aversule	aversurilor

1. (în opoziție cu revers) fața unei monede sau a unei medalii, înfățișând chipul emițătorului, stema țării etc.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online