bourgeon

franceză

(français)

Etimologie

Din franceza veche bourjon, care provine din forma burjon < latină populară burrionem < burrio < burra.

Pronunție

• AFI: /buʁ.ʒɔ̃/

Substantiv

bourgeon m., bourgeons pl.

1. mugur, boboc

   Un arbre qui pousse quantité de bourgeons.

2. (fig.) coș, bubă

   Avoir le visage tout couvert de bourgeons.

Cuvinte derivate

• bourgeonner
• bourgeonneux

Referințe

• Wiktionary
• Wiktionnaire