cancelar

română

Etimologie

Din latină cancellarius.

Pronunție

• AFI: /kan.ʧe'lar/

Substantiv

Declinarea substantivului cancelar
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cancelar	cancelari
Articulat	cancelarul	cancelarii
Genitiv-Dativ	cancelarului	cancelarilor
Vocativ	cancelarule	cancelarilor

1. șeful guvernului în unele state.
2. șeful cancelariei și al arhivei regale sau imperiale în evul mediu.
3. șeful cancelariei unei reprezentante diplomatice sau al unui consulat.

Cuvinte derivate

• cancelariat
• vicecancelar

Cuvinte compuse

• cancelar federal

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online