cantante
Etimologie
Din verbul cantar („a cânta”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
cantante m.f., cantantes pl.
- (muz.) cântăreț, cântăreață; cântător, cântătoare
Sinonime
- (muz.) cantor
Cuvinte apropiate
Referințe
(galego)
Etimologie
Din verbul cantar („a cânta”).
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
cantante m.f., cantantes pl.
- (muz.) cântăreț, cântăreață; cântător, cântătoare
Cuvinte apropiate
Referințe
(italiano)
Etimologie
Din verbul cantare („a cânta”).
Pronunție
- AFI: /kanˈtante/
Substantiv
cantante m.f., cantanti pl.
- (muz.) cântăreț, cântăreață; cântător, cântătoare
Sinonime
- (muz.) canzonettista, cantautore, vocalist, corista
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din cantare.
Verb
- forma de participiu prezent pentru cantare.
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din cantāns.
Pronunție
- AFI: /kanˈtan.te/
Participiu
- forma de singular masculin la ablativ pentru cantāns.
- forma de singular feminin la ablativ pentru cantāns.
- forma de singular neutru la ablativ pentru cantāns.
Etimologie
Din verbul cantar („a cânta”).
Pronunție
- (Portugalia) AFI: /kɐ̃ˈtɐ̃.tɨ/
Adjectiv
Declinarea adjectivului cantante | ||
Singular | Plural | |
Masculin | cantante | cantantes |
Feminin | cantante | cantantes |
- (muz.) cântător
Sinonime
- (muz.) gárrulo
Cuvinte apropiate
Referințe
(español)
Etimologie
Din verbul cantar („a cânta”).
Pronunție
- AFI: /kanˈtan.te/
Adjectiv
Declinarea adjectivului cantante | ||
Singular | Plural | |
Masculin | cantante | cantantes |
Feminin | cantante | cantantes |
- (muz.) cântător
Cuvinte compuse
Substantiv
cantante m.f., cantantes pl.
- (muz.) cântăreț, cântăreață; cântător, cântătoare