confluență

română

Etimologie

Din franceză confluence.

Pronunție

• AFI: /kon.fluˈen.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului confluență
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	confluență	confluențe
Articulat	confluența	confluențele
Genitiv-Dativ	confluenței	confluențelor
Vocativ	confluență	confluențelor

1. locul de unire a două sau mai multe cursuri de apă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online