cultură

Vezi și : cultura, culturá, cultùra, -cultura

română

Etimologie

Din franceză culture < latină cultura.

Pronunție

• AFI: /kul'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului cultură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cultură	culturi
Articulat	cultura	culturile
Genitiv-Dativ	culturii	culturilor
Vocativ	cultură	culturilor

1. totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori.
2. faptul de a poseda cunoștințe variate în diverse domenii; totalitatea acestor cunoștințe; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva.
3. totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante; știința, priceperea de a lucra pământul, de a îngriji plantele.
4. teren cultivat cu un anumit fel de plante.
5. creștere, prăsire a unor animale.

   Cultura viermilor de mătase.

6. creștere, în laborator, a bacteriilor; colonie de bacterii obținută pe această cale.

Cuvinte derivate

• acipensericultură
• culturism
• legumicultură
• pseudocultură
• stuficultură
• sturionicultură

Cuvinte compuse

• om de cultură
• cultura plantelor
• plante de cultură
• cultură fizică

Traduceri

Traduceri

engleză: culture (English) franceză: culture (français)

vietnameză: văn hóa (Tiếng Việt)

Anagrame

• căruțul
• căturul
• cuarțul
• acruțul
• curatul

Referințe

• DEX '98 via DEX online