dezlegare

română

Etimologie

Din a dezlega.

Pronunție

• AFI: /dez.le'ga.re/

Substantiv

Declinarea substantivului dezlegare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dezlegare	dezlegări
Articulat	dezlegarea	dezlegările
Genitiv-Dativ	dezlegării	dezlegărilor
Vocativ	dezlegare	dezlegărilor

1. acțiunea de a (se) dezlega și rezultatul ei.
2. permisiune, voie (de a face ceva).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online