dominantă

română

Etimologie

Din dominant.

Pronunție

• AFI: /do.mi'nan.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului dominantă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	dominantă	dominante
Articulat	dominanta	dominantele
Genitiv-Dativ	dominantei	dominantelor
Vocativ	dominanto	dominantelor

1. trăsătură caracteristică a unei lucrări, a unui proces etc.
2. (muz.) treapta a cincea a modului major și a modului minor; acord compus pe această treaptă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online