encadrement

franceză

(français)

Etimologie

Compus din encadrer + sufixul -ment.

Pronunție

• AFI: /ɑ̃.ka.dʁǝ.mɑ̃/

Substantiv

encadrement m., encadrements pl.

1. încadrare, înrămare (unui tablou)
2. supraveghere, urmărire, observație, control
3. (arhit.) cadru
4. antablament

Sinonime

• encadrage

Cuvinte apropiate

• encadrer

Referințe

• Wiktionnaire