erecție

română

Etimologie

Din franceză érection.

Pronunție

• AFI: /e'rek.ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului erecție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	erecție	erecții
Articulat	erecția	erecțiile
Genitiv-Dativ	erecției	erecțiilor
Vocativ	erecție	erecțiilor

1. umflare a anumitor țesuturi organice, îndeosebi a corpurilor cavernoase ale organelor genitale.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• erectei
• eretice
• eterice

Referințe

• DEX '98 via DEX online