iubi

română

Etimologie

Din slavă ljubiti. Înrudit cu germană lieben.

Pronunție

• AFI: /juˈbi/

Verb

Conjugarea verbului (se) iubi
Infinitiv	a (se) iubi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) iubesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) iubească
Participiu	iubit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl. recipr.) a fi îndrăgostit, a simți o mare afecțiune pentru o persoană.
2. (v.refl. recipr.) a avea relații sexuale cu o persoană.
3. (v.tranz. și refl. recipr.) a ține extrem de mult la cineva sau la ceva.

   Te iubesc.

4. (v.tranz.) a-i plăcea să...

Sinonime

• 1: (se) îndrăgi, (se) plăcea, (înv.) (se) libovi
• 2: (pop.) se drăgosti
• 3: plăcea

Antonime

• (se) urî

Cuvinte derivate

• iubire
• iubit
• iubitor

Traduceri

a simți o mare afecțiune pentru o persoană

afrikaans: liefhê (Afrikaans) albaneză: dua (shqip) arabă: أحب (’aħabba) (العربية) armeană: սիրել (sirel) (հայերեն) bască: maite izan (euskara), maitatu (euskara) bretonă: karout (brezhoneg) catalană: estimar (català), voler (català) cehă: milovat (čeština) chineză: 愛 (中文) coreeană: 사랑 (sarang) (한국어), 애정 (aejeong) (한국어) croată: voljeti (hrvatski) daneză: elsker (dansk) engleză: love (English) esperanto: ami (Esperanto) estoniană: armastama (eesti) faroeză: elska (føroyskt) finlandeză: rakastaa (suomi) franceză: aimer (français) friziană: leavje (Frysk) germană: lieben (Deutsch) greacă: υπολήπτομαι (ipolíptome) (Ελληνικά), υπολογίζω (ipoloğízo) (Ελληνικά), αγαπώ (ağapó) (Ελληνικά) indoneziană: cinta (Bahasa Indonesia) interlingua: amar (interlingua)

islandeză: elska (íslenska) italiană: amare (italiano) japoneză: 恋する (こいする, koisuru) (日本語), 愛する (あいする, aisuru) (日本語) latină: amare (Latina) letonă: mīlēt (latviešu) lituaniană: mylėti (lietuvių) maghiară: szeret (magyar) neerlandeză: houden van (Nederlands), beminnen (Nederlands), liefhebben (Nederlands) norvegiană: elske (norsk) papamiento: gusta (Papiamentu) persană: دوست داشتن (doost dashtan) (فارسی), عاشق بودن (asheq boodan) (فارسی), مهر ورزیدن (mehr varzidan) (فارسی) poloneză: kochać (polski) portugheză: amar (português), gostar (português) rusă: любить (ljubít’) (русский) scoțiană: gràdh (Scots) slovacă: milovať (slovenčina), ľúbiť (slovenčina) slovenă: ljubiti (slovenščina), imeti rad (slovenščina) spaniolă: amar (español), querer (español) suedeză: älska (svenska) swahili: kupenda (Kiswahili) turcă: sevmek (Türkçe) vietnameză: yêu (Tiếng Việt)

Etimologie

Din iubi.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru iubi.

Referințe

• DEX online: „iubi”