iz

română

Etimologie

Din maghiară íz.

Pronunție

• AFI: /iz/

Substantiv

Declinarea substantivului iz
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	iz	izuri
Articulat	izul	izurile
Genitiv-Dativ	izului	izurilor
Vocativ	izule	izurilor

1. miros deosebit, specific, aromă particulară.
2. (spec.) miros (și gust) neplăcut.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online