jelui

română

Etimologie

Din slavă (veche) žalovati.

Pronunție

• AFI: /ʒe.lu'i/

Verb

Conjugarea verbului jelui
Infinitiv	a jelui
Indicativ prezent pers. 1 sg.	jeluiesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să jeluiască
Participiu	jeluit
Conjugare	IV

1. (v.refl.) (adesea fig.) a se jeli.
2. (v.refl. tranz.) a cere dreptate, a adresa o plângere (cuiva); a se plânge (la...).
3. (v.tranz.) a deplânge, a compătimi, a jeli.

Cuvinte derivate

• jeluială
• jeluire
• jeluit
• jeluitor

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online