leagăn
Etimologie
Din verbul a legăna (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ˈle̯a.gən/
Substantiv
| Declinarea substantivului leagăn | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | leagăn | leagăne |
| Articulat | leagănul | leagănele |
| Genitiv-Dativ | leagănului | leagănelor |
| Vocativ | leagănule | leagănelor |
- pat mic de lemn sau de nuiele împletite (care se poate balansa) pentru copiii mici.
- (fig.) loc de origine, de baștină.
- instituție de stat sau așezământ filantropic unde sunt crescuți copiii abandonați sau orfani.
- (impr.) creșă.
- scaun sau scândură suspendată cu frânghii, pe care se așază cineva ca să se balanseze; (p.ext.) scrânciob.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.vb.) A se da în leagăn = a se balansa.
Expresii
- Din leagăn = din fragedă copilărie; de la început
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din legăna.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la prezent pentru legăna.
- forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru legăna.
Sinonime
- 1-2: legăn
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online