montée
(français)
Etimologie
Pronunție
- AFI: /mɔ̃.te/
Substantiv
montée f., montées pl.
- urcuș, urcare, ascensiune
- Prenez par la montée, c'est le chemin le plus court.
- (fig.) venire, ascensiune
- La montée du populisme.
- (fig.) ridicare, creștere
- La montée de la fièvre, de la colère.
Antonime
- 1-2: descente
Cuvinte compuse
Cuvinte apropiate
Etimologie
Din monté.
Adjectiv
- forma de feminin singular pentru monté.
Etimologie
Din monter.
Verb
- forma de participiu trecut la feminin pentru monter.