planta
Vezi și : plantá, plantà, plànta, plantă, plântă |
Etimologie
Din latină plantare. Confer franceză planter.
Pronunție
- AFI: /planˈta/
Verb
Conjugarea verbului (se) planta | |
Infinitiv | a (se) planta |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) plantez |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) planteze |
Participiu | plantat |
Conjugare | I |
- (v.tranz.) a înfige în pământ puieți, răsaduri etc. pentru a se dezvolta; a acoperi un teren cu puieți, răsaduri etc.; a sădi.
- A planta doi puieți.
- a fixa în pământ un stâlp, un par etc.
- a îngropa mine pe o porțiune de teren; a mina.
Sinonime
- 1: pune, răsădi, sădi, transplanta, (rar) semăna, (pop.) presădi, (prin Munt.) prosădi, (Transilv.) răstăvi, (înv.) împlânta, plăntălui, străplanta
- 3: mina
Cuvinte derivate
Cuvinte apropiate
Expresii
- A se planta în fața cuiva = a se opri în mod inoportun sau ostentativ în fața cuiva
Traduceri
a pune în pământ ca să crească
|
|
Etimologie
Din planta.
Verb
- forma de persoana a III-a singular la imperfect pentru planta.
Etimologie
Din plantă.
Pronunție
- AFI: /ˈplan.ta/
Substantiv
- forma de singular articulat pentru plantă.
Referințe
(euskara)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta
(català)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta f.
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta
(íslenska)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta f.
(Latina)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului planta | ||
' | Singular | Plural |
Nominativ | planta | ' |
Genitiv | ' | ' |
Dativ | ' | ' |
Acuzativ | ' | ' |
Ablativ | ' | ' |
Vocativ | ' | ' |
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta f.
(español)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
planta f.