provocare

română

Etimologie

Din provoca.

Pronunție

• AFI: /pro.vo'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului provocare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	provocare	provocări
Articulat	provocarea	provocările
Genitiv-Dativ	provocării	provocărilor
Vocativ	provocare, provocareo	provocărilor

1. acțiunea de a provoca și rezultatul ei.

Traduceri

acțiunea de a provoca