raïm

Vezi și : raim

catalană

(català)

Etimologie

Din occitană veche razim (astăzi rasim), care provine din latină populară *racīmus < latină racēmus („ciorchine, racem”).

Înrudit franceză raisin și spaniolă racimo.

Pronunție

• (occidental) AFI: /raˈim/
• (oriental) AFI: /rəˈim/

Substantiv

raïm m., raïms pl.

1. (bot.) ciorchine
2. (bot.) racem
3. (p.ext.) strugure
4. (fig.) mănunchi (de), ciorchine (de)

Cuvinte derivate

• raïmada
• raïmar
• raïmat
• raïmera
• raïmet
• raïmós

Cuvinte compuse

• raïm d'óssa
• raïm de guineu
• raïm de llop
• raïm de mar
• raïm de moro

Expresii

• ni figa ni raïm

Vezi și

• inflorescència
• vi
• vinya

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary