retragere

română

Etimologie

Din a (se) retrage.

Pronunție

• AFI: /re'tra.ʤe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului retragere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	retragere	retrageri
Articulat	retragerea	retragerile
Genitiv-Dativ	retragerii	retragerilor
Vocativ	retragere	retragerilor

1. acțiunea de a (se) retrage și rezultatul ei.
2. formă de acțiune de luptă constând în cedarea unei fâșii de teren pentru a scoate trupele proprii dintr-o situație nefavorabilă și în plasarea lor mai înapoi, pe o poziție mai avantajoasă.
3. locul unde se izolează cineva; refugiu.

Cuvinte compuse

• retragere cu torțe

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online