tijă

română

Etimologie

Din franceză tige.

Pronunție

• AFI: /'ti.ʒə/

Substantiv

Declinarea substantivului tijă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tijă	tije
Articulat	tija	tijele
Genitiv-Dativ	tijei	tijelor
Vocativ	tijă	tijelor

1. tulpină aeriană a plantelor erbacee.
2. bară de metal (cilindrică) făcând parte dintr-un sistem tehnic, ca element de legătură sau de ghidare.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online