transmite
Etimologie
Din franceză transmettre < latină transmittere.
Pronunție
- AFI: /trans'mi.te/
Verb
Conjugarea verbului transmite | |
Infinitiv | a transmite |
Indicativ prezent pers. 1 sg. |
transmit |
Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să transmită |
Participiu | transmis |
Conjugare | III |
- (v.tranz.) a trimite sau a comunica ceva prin intermediul unei persoane, al unei scrisori etc.
- (v.tranz.) a aduce la cunoștința cuiva un lucru, un fapt; a comunica cuiva ceva.
- (v.tranz.) a comunica ceva cu ajutorul unui post emițător de radio, de televiziune, de telegraf; a emite.
- (v.tranz.) a face să ajungă la altul, a trece din om în om.
- (v.tranz.) (jur.) a trece un bun, un drept etc. de la o persoană la alta.
- (v.tranz.) a realiza o deplasare de energie, de radiații, de unde etc.
- (v.refl.) (despre energie, radiații, unde etc.) a trece dintr-un loc în altul; a se propaga.
- (v.tranz.) a comunica o mișcare de la o mașină la alta sau de la un organ al unei mașini la altul.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online