transport

română

Etimologie

Din franceză transport.

Pronunție

• AFI: /trans'port/

Substantiv

Declinarea substantivului transport
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	transport	transporturi
Articulat	transportul	transporturile
Genitiv-Dativ	transportului	transporturilor
Vocativ	transportule	transporturilor

1. faptul de a transporta.
2. (la pl.) ramură a economiei naționale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circulația bunurilor și a persoanelor.
3. totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate.
4. (fig.) (livr.) uitare de sine cauzată de emoție, de entuziasm, de plăcere; stare de contemplație.

Cuvinte derivate

• teletransport
• tir

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online