tumulus

română

Etimologie

Confer tumul.

Pronunție

• AFI: /'tu.mu.lus/

Substantiv

1. formă alternativă pentru tumul.

---

engleză

(English)

Etimologie

Din latină tumulus < tumeō.

Pronunție

• AFI: /'tyumyələs/
• AFI: /'tumyələs/

Substantiv

tumulus, pl. tumuli

1. (arheol.) tumul

Sinonime

• burian

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină tumulus < tumeō.

Pronunție

• AFI: /ty.my.lys/

Substantiv

tumulus m., invariabil sau tumuli pl.

1. (arheol.) tumul

Referințe

• Wiktionnaire

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din tumeō.

Pronunție

• AFI: /'tu.mu.lus/

Substantiv

Declinarea substantivului tumulus
m.	Singular	Plural
Nominativ	tumulus	tumulī
Genitiv	tumulī	tumulōrum
Dativ	tumulō	tumulīs
Acuzativ	tumulum	tumulōs
Ablativ	tumulō	tumulīs
Vocativ	tumule	tumulī

1. măgură, colină, movilă, dâmb
2. tumul

Cuvinte derivate

• tumulāmen
• tumulō
• tumulōsus

Cuvinte apropiate

• tumefaciō
• tumentia
• tumeō
• tumēscō
• tumidē
• tumiditās
• tumidō
• tumidōsus
• tumidulus
• tumidus
• tumor
• tumōrōsus

Referințe

• Wiktionary