vamă

română

Etimologie

Din maghiară vam.

Pronunție

• AFI: /'va.mə/

Substantiv

Declinarea substantivului vamă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vamă	vămi
Articulat	vama	vămile
Genitiv-Dativ	vămii	vămilor
Vocativ	vamă	vămilor

1. instituție de stat care se ocupă cu evidența și controlul asupra intrării și ieșirii din țară a mărfurilor, mijloacelor de transport etc. și care percepe taxele legale pentru aceste bunuri; loc, punct în care funcționează această unitate.
2. taxă care se plătește ca un bun să treacă dintr-o țară în alta sau (în trecut) dintr-o regiune în alta a țării.
3. cantitate de grăunțe care se percepe la moară ca taxă în natură pentru măcinat; uium.
4. (în credințele populare) fiecare dintre cele șapte (sau nouă) popasuri (în văzduh) prin care se crede că trebuie să treacă sufletul mortului pentru a ajunge în cer.
5. bani pe care trebuie să-i plătească mortul ca să poată trece și călători pe lumea cealaltă.

Cuvinte derivate

• vamal
• vămui

Locuțiuni

• (loc.vb.) a pune vamă = a vămui.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online