Variante de scriere Vezi și : X
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
x
X x

Etimologie

Din greacă antică Χ și Ψ, prin limba etruscă și mai târziu latină.

Pronunție

  • AFI: /iks/
  • (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „xilofon”, „extrem”, „axă” etc.) AFI: /ks/
  • (la cuvinte care încep cu „ex-”) AFI: /ɡz/


Substantiv


Declinarea substantivului
x
m. și n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ x x-uri
Articulat x-ul x-urile
Genitiv-Dativ x-ului x-urilor
Vocativ - -
  1. (literă minusculă) a douăzeci și noua literă a alfabetului român.
  2. sunet notat cu această literă, care redă pe „cs” (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe „gz” (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.).

Vezi și

Literele alfabetului român
A · Ă · Â · B · C · D · E · F · G · H · I · Î · J · K · L · M · N · O · P · Q · R · S · Ș · T · Ț · U · V · W · X · Y · Z
a · ă · â · b · c · d · e · f · g · h · i · î · j · k · l · m · n · o · p · q · r · s · ș · t · ț · u · v · w · x · y · z

Referințe

  NODES