Etimologie

  1. Cuvânt autohton, încrucișat cu bulgară bărčă.
  2. Probabil de la strigătul zbâr sau zbârci, folosit pentru a intimida jucătorul aflat la rând.

Pronunție

  • AFI: /zbɨr'ʧi/


Verb


Conjugarea verbului
(se) zbârci
Infinitiv a (se) zbârci
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) zbârcesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) zbârcească
Participiu zbârcit
Conjugare IV

I.

  1. (v.refl.) (despre piele) a face zbârcituri; a se strânge în cute, a face riduri; a se încreți, a se rida.
    După boală i s-a zbârcit corpul.
  2. (rar) a se închirci, a se crispa.
  3. (v.tranz.) a facetremure (o suprafață netedă, oglinda apei, etc.).

II.

  1. (v.intranz.) a rata (lovitura), la jocurile de copii.

Sinonime

I.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (intranz.) A zbârci din nas = a strâmba din nas
  • A zbârci sprâncenele = a se încrunta


Traduceri

Etimologie

Din a (se) zbârci.

Pronunție

  • AFI: /zbɨrʧʲ/


Substantiv


Declinarea substantivului
zbârci
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zbârci zbârciuri
Articulat zbârciul zbârciurile
Genitiv-Dativ zbârciului zbârciurilor
Vocativ zbârciule zbârciurilor
  1. (rar) zbârcitură.

Sinonime


Traduceri

Referințe

  NODES